În contextul în care în România există o preocupare firească în legătură cu modalitatea în care Bruxelles-ul percepe modalitatea în care se realizează actul de justiție și reforma statului de drept, în special în urma unor comentarii denigratoare din partea unor colegi membri ai Parlamentului European, am solicitat o întâlnire cu președintele Parlamentului European, domnul Antonio Tajani, care a acceptat să îmi acorde o întrevedere oficială.
Agenda discuțiilor s-a concentrat pe două subiecte importante
Primul subiect s-a referit la limitele exercitării coerente și corecte a atribuțiilor instituțiilor naționale și europene în scopul promovării și perpetuării valorilor democrației și evitarea ingerințelor în justiția unui stat membru de către orice altă instituție europeană decât organele judiciare naționale competente.
În contextul situației create în România prin solicitarea Comisiei Europene către Ministerul Român al Justiției de a furniza date concrete legate de cauze penale și anumite persoane, mi-am arătat îngrijorarea și am precizat că s-ar putea crea un precedent periculos la nivelul Uniunii, mai ales pentru că până în prezent Comisia nu a dat explicații cu privire la criteriile după care a întocmit lista persoanelor pentru care se cereau aceste informații.
Președintele Parlamentului European și-a menținut neutralitatea în această problemă, subliniind însă principiul respectării suveranității fiecărui stat membru. Antonio Tajani a subliniat faptul că trebuie separată poziția Parlamentului European de poziția Comisiei Europene, iar situația creată în cazul României trebuie clarificată la Comisia Europeană.
Mi-am exprimat speranța că acest lucru se va întâmpla cât mai curând și l-am invitat pe domnul Antonio Tajani să efectueze o vizită în România pentru a evalua personal, în urma discuțiilor cu reprezentanții instituțiilor publice responsabile cu aplicarea justiției și cu realizarea reformelor în sistemul judiciar, stadiul și evoluția înregistrată de România la acest capitol.
Președintele Parlamentului European a reiterat cu acest prilej faptul că va veni în vizită oficială în România până la sfârșitul acestui an.
Al doilea punct pe agenda discuțiilor s-a referit la viitorul agriculturii europene, în contextul în care tot mai mulți agricultori români și-au exprimat îngrijorarea referitoare la viitorul bugetului PAC după 2020
În cadrul eforturilor pe care România le depune la nivel european în vederea promovării intereselor agriculturii românești și în contextul în care unul dintre cele 3 scenarii prezentate de Comisia Europeană este reducerea cu 30% a bugetului PAC (o reducere în cuantum de 120 miliarde Euro), am discutat despre problema fondurilor destinate agriculturii în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune.
În calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală am punctat necesitatea menținerii bugetului PAC:
”După cum știți, domnule președinte, România deține una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană. Menținerea PAC este extrem de importantă pentru a susține producția la nivelul Europei, pentru a o valorifica și pentru a limita, pe cât posibil, importurile din afara Uniunii Europene. Vă solicit, pe această cale, sprijinul pentru menținerea bugetului PAC și al celor 2 piloni, pentru menținerea plăților directe fără cofinanțare națională și pentru continuarea plăților SAPS. Pentru România este importantă reducerea decalajelor între fermierii din diferitele state membre”.
Președintele Parlamentului European și-a exprimat susținerea pentru menținerea la același nivel al bugetului PAC și a subliniat importanța existenței unui acord privind Politica Agricolă Comună în Comisia AGRI și ulterior în plenul Parlamentului European. În data de 2 mai 2018 Comisia va prezenta pachetul legislativ privind PAC și viitorul buget al Uniunii Europene.
În urma discuţiilor purtate cu Antonio Tajani s-a convenit dezvoltarea unui dialog comun și constant în scopul obţinerii unor rezultate eficiente pe probleme de interes european.