Cea de-a patra Conferință Europeană anuală pe tema instrumentelor financiare FEADR în perioada 2014-2020 – SOFIA, 5-6 Iunie

Category: Stiri

În perioada 5-6 Iunie voi participa în calitate de vicepreședinte al Comisiei AGRI din cadrul Parlamentului European la cea de-a patra Conferință Anuală pe tema modalității utilizării instrumentelor financiare din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în perioada 2014-2020. 

Conferința va fi deschisă de către Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și va avea loc după cele 3 zile în care s-a desfășurat, tot la Sofia, întâlnirea miniștrilor Agriculturii din statele membre. Conform agendei evenimentului, vom dezbate cea mai recentă propunere a Comisiei Europene privind bugetul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) și bunele practici la nivelul țărilor europene în materie de utilizare a instrumentelor financiare FEADR.

Importanța acestei conferințe este cu atât mai mare cu cât pe data de 1 iunie Comisia Europeană a înaintat Parlamentului European cea mai recentă propunere privind modalitatea în care se dorește restructurarea Politicii Agricole Comune pentru perioada de după 2020, un subiect intens negociat la Bruxelles și nu numai.

Situația viitoarei PAC este o chestiune delicată în cercurile europene – pe de o parte există țările care nu au un interes din punct de vedere agricol (în special țările nordice), iar acestea susțin faptul că bugetul alocat PAC, de 37% din totalul bugetului Uniunii Europene, este unul extrem de mare și care nu se justifică. Pe de altă parte, există țări precum România, cu un potențial agricol mare pe care doresc în continuare să și-l dezvolte, care susțin menținerea bugetului PAC la același nivel și după 2020.

Comisia Europeană a fost destul de categorică în negocierea acestui buget la început, atunci când existau scenarii de tăiere a fondurilor alocate PAC după 2020 chiar și cu 30%! Ulterior, presiunea care s-a format din partea unei mase critice de state, între care și România, țări care susțineau și susțin menținerea aceluiași nivel de finanțare pentru agricultura europeană, a făcut ca la acest moment varianta Comisiei să nu mai semene deloc cu ceea ce se propunea în iarnă.

Astfel, avem următoarele repere ale ultimei propuneri pentru PAC 2021-2027:

  • un buget propus de 365 miliarde Euro – foarte apropiat de bugetul existent; României îi va fi alocat un procent mai mare decât cel pe care îl primește în prezent, dar negocierile nu sunt definitivate. Am susținut și voi susține egalitatea plăților directe pentru fermieri. Așa cum demonstram și Comisarului pentru Agricultură, dl. Phil Hogan, în cadrul celei mai recente luări de cuvânt în plenul Parlamentului European, la acest moment, un fermier român încasează subvenții pe jumătate față de cât încasează un fermier francez, de exemplu, iar rațiunea pentru care s-a stabilit acest lucru nu mai subzistă. În trecut se spunea că francezii cheltuie mai mult cu producția și cu forța de muncă, dar în acest moment situația nu mai este deloc așa – costurile de producție sunt aceleași și în România și în Franța, iar costurile cu forța de muncă tind să se egalizeze.
  • statele membre vor avea și posibilitatea de a transfera până la 15 % din alocările lor din PAC între plățile directe și dezvoltarea rurală și invers, cu scopul de a se asigura că prioritățile și măsurile lor pot fi finanțate. Aceasta este o propunere extrem de constructivă întrucât era nevoie de o mai mare flexibilitate în ceea ce privește luarea unor decizii privind plățile la nivelul fiecărui stat membru în parte.
  • se va acorda prioritate sprijinirii fermelor mici și medii și ajutorului acordat tinerilor fermieri – un lucru bun, întrucât, așa cum știm, cei mai mulți fermieri sunt cei mici și mijlocii. Faptul că acum Comisia gândește o strategie pe termen lung de a sprijini pe fermierii mici și mijlocii nu poate avea decât efecte benefice asupra potențialului dezvoltării fermelor.
  • plățile directe către fermieri vor fi reduse începând de la 60 000 EUR și plafonate pentru plăți peste 100 000 EUR pe fermă. Aici se vor lua în considerare în totalitate și costurile cu forța de muncă. Aceasta este o măsură care dezavantajează marii fermieri, cei care încasau plăți directe cu mult peste 100.000 Euro. Echilibrul pe care îl dorește Comisia Europeană poate fi realizat și prin plafonarea plăților, dar în acest caz am susținut și voi susține în Comisia AGRI o plafonare voluntară, un sistem care să lase la latitudinea statelor membre aplicarea în anumite cazuri sau general. Nu putem să nu avem în vedere faptul că marii exportatori agricoli vor avea de suferit în cazul aplicării unui asemenea scenariu, situație în care rezultatele întregului sector agricol ar avea de suferit.
  • O proporție de cel puțin 30 % din fiecare alocare națională pentru dezvoltarea rurală va fi dedicată măsurilor legate de mediu și climă. De asemenea, plățile directe vor fi condiționate de cerințe mai stricte privind mediul și clima. Aici suntem total de acord și nu putem să nu ne gândim că transformările climatice la care asistăm se datorează neglijenței umane și nu altor factori. De aceea, strategia Comisiei Europene în această privință este de felicitat.

Ne așteaptă o conferință care se anunță deosebit de interesantă la Sofia și promit că vă voi ține la curent cu noutățile și scenariile care se prefigurează în conturarea viitoarei Politici Agricole Comune.