Am avut o întâlnire bilaterală săptămâna trecută la Strasbourg cu Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. În cadrul discuțiilor au fost abordate primordial teme care țin de cooperarea dintre Comisia Europeană și România, context în care am solicitat o implicare activă a Comisiei în procesul de pregătire a preluării președinției Consiliului Uniunii Europene prin susținerea eliminării Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și intrarea României în spaţiul Schengen.

Privarea de acces în spațiul Schengen în contextul în care, în urmă cu șapte ani Consiliul a concluzionat că România a îndeplinit toate condițiile în domeniile aquis-ului Schengen referitoare la frontiere, cooperarea polițienească, protecția datelor, sistemul de informații Schengen și vize, nu doar că aduce atingere principiului egalității între membrii Uniunii, dar afectează și libera circulație a persoanelor. Așa cum am afirmat în repetate rânduri, susțin egalitatea în drepturi a tuturor membrilor Uniunii, iar o segregare de acest tip în care România este privată de un drept pe care și l-a câștigat nu face decât să afecteze cooperarea strategică și să creeze divizare socială, politică și economică.

Președintele Comisiei Europene a demonstrat a fi un susținător al aderării României la spațiul Schengen iar anul trecut a și declarat public în plenul Plenul European că România este pregatită să se alăture spațiului Schengen.

Întâlnirea cu președintele Juncker a decurs extrem de constructiv, iar subiectele pe care acesta a acceptat să le abordeze au privit atât chestiuni ce țin de funcționarea în ansamblu a instituțiilor europene, dar și probleme de maxim interes pentru țara noastră. Această întâlnire m-a convins că România are un aliat și un prieten în persoana lui Jean-Claude Juncker, un cunoscător al societății românești și al problemelor cu care ne confruntăm: aderarea la spațiul Schengen și menținerea MCV, Mecanismul de Cooperare și Verificare, care reprezintă un prejudiciu de imagine împotriva României.

Pe agenda discuțiilor am punctat și probleme ce țin de Politica Agricolă Comună (PAC) și noile propuneri pentru modernizare a acesteia din urmă gândite în sprijinul fermerilor mici și mijlocii, în contextul în care sunt vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European (AGRI).

Am subliniat importanța colaborării strategice, cu atât mai mult cu cât anul 2019 va fi unul important nu doar pentru România, ci și pentru Comisie. Preşedintele Juncker a confirmat angajamentul Comisiei de a fi un partener al României în contextul dezvoltării de strategii pentru viitorul Uniunii Europene.

Am insistat să discutăm direct despre ultima propunere a Comisiei Europene privind viitoarea Politică Agricolă Comună. În primul rând, în calitate de vicepreședinte al Comisiei AGRI din cadrul Parlamentului European dar și în calitate de europarlamentar român am ținut să mulțumesc președintelui CE pentru intenția Comisiei de a acorda fonduri și oportunități de finanțare suplimentare fermelor mici și mijlocii, mai ales pentru că în România cei mai mulți fermieri fac parte din această categorie iar fondurile europene îi ajută să se mențină la un anumit nivel de dezvoltare sau chiar să progreseze din punct de vedere economic.

În al doilea rând, am sesizat o contradicție – pe de o parte se dorește digitalizarea agriculturii și implementarea unor tehnologii inovatoare în acest domeniu, așa cum ne comunică Phil Hogan, Comisarul pentru Agricultură, pe de altă parte Comisia insistă pentru plafonarea plăților directe către fermieri la 100.000 Euro sau 120.000 Euro, așa cum a declarat la ultima întâlnire a Comisiei AGRI. Această situație va afecta marii fermieri dar și pe cei mijlocii. Este o situație care se poate soluționa extrem de ușor prin introducerea unui sistem de plafonări voluntare care să permită statelor membre o anumită flexibilitate în ceea ce privește alocarea acestor plăți directe. Este o situație care aduce nemulțumiri mai multor state membre și i-am cerut președintelui Juncker, în cazul în care votul majoritar va decide plafonarea, să ia în considerare plafonări voluntare care să permită statelor membre o anumită flexibilitate în ceea ce privește alocarea acestor plăți directe.

Un alt subiect important referitor la agricultură a fost acela al egalizării cuantumului subvenției primite de fermierul român cu subvenția primită de orice alt fermier dintr-un alt stat membru. I-am explicat președintelui Juncker că rațiunea care a stat la baza acordării subvenției în cuantum diferit între fermierii din statele membre și anume costul de producție mai mic în est decât în vest, nu mai există. Acum plătim în toată Europa același preț pentru petrol, pesticide și celelalte cheltuieli aferente.

Întâlnirea cu președintele Comisiei Europene a fost una constructivă, per ansamblu, iar faptul că Jean-Claude Juncker a discutat deschis despre subiecte ce țin exclusiv de preocupările societății românești mi-a demonstrat atât deschiderea pe care acesta o are pentru rezolvarea unor situații ce presupun implicarea Comisiei Europene dar și faptul că este un adevărat aliat al țării noastre la nivel înalt european.