Portugalia și bunele practici în materie de accesare fonduri europene

Category: Stiri

În perioada 27-29 Iunie mă aflu într-o misiune în Lisabona alături de colegii mei membri ai Comisiei pentru Dezvoltare Regională din cadrul Parlamentului European (REGI),  misiune care se desfășoară cu accent pe Politica de Coeziune Europeană. În acest context, vom avea o serie de întâlniri și vizite programate și vom vedea exemple de bune practici realizate din Fonduri Europene.

Agenda zilei de astăzi a cuprins următoarele repere:

09:00 – Întâlnire cu dl. Anténio Dieb, președintele Agenției pentru Dezvoltare și Coeziune

10:00 – 11:10 – Vizită la “Aguas de Lisboa e Vale do Tejo” (proiect finanțat din fonduri UE), cu prezența domnului Carlos Martins, secretar de stat pentru mediu

11:30 – 12:30 – Vizită la Fundația Champalimaud – Cercetare și investigație despre neuroștiințe și cancer (proiect finanțat din fonduri UE)

13:00 – Întâlnire cu grupul parlamentar al Partidului Socialist

15:00 – Întâlnire cu dl. Pedro Marques, Ministru al Planificării și Infrastructurii din Portugalia

16:30 – Întâlnire cu dna. Ana Catarina Mendes, secretar general adjunct al Partidului Socialist și cu dl. Francisco Andre, secretar național pentru Relații Internaționale a Partidului Socialist

18:00 – Întâlnire cu dl.Fernando Medina, primarul orașului Lisabona.

Ziua de astăzi a fost un prilej pentru toți membrii delegației de a vedea cum, cu fonduri europene, se pot face extrem de multe atunci când se dorește, iar în Portugalia se dorește a se înfăptui o serie întreagă de proiecte.

În cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu dl. Anténio Dieb, președintele Agenției pentru Dezvoltare și Coeziune, am aflat că Portugalia este împărțită în 7 regiuni, cele mai dezvoltate fiind Lisabona și Madeira, categorisite ca atare ca urmare a dezvoltării economice și potențialului acestora. O altă regiune, Algarve, este considerată a fi regiune de tranzit iar 4 dintre regiunile Portugaliei sunt considerate mai slab dezvoltate, beneficiind de o atenție sporită în ceea ce privește alocarea banilor europeni pentru proiecte de dezvoltare.

Portugalia se remarcă în întreaga Uniune Europeană ca fiind singura țară care folosește 40% din fondurile de coeziune pentru programele destinate resurselor umane. De aceste programe profită din plin studenții, profesorii dar și alte categorii de portughezi care sunt incluși în programe de pregătire și reconversie profesională pe axa competitivitate și inovare.

Portughezii și-au făcut calculele – 21,6% din bugetul total al acestor programe, adică 5,63 miliarde Euro, provine din fondurile europene, restul provenind din resursele naționale. Un astfel de calcul este extrem de folositor atunci când portughezii bugetează investițiile ulterioare în programele destinate resurselor umane.

La fel ca și România, Portugalia are în vedere respectarea regulii N+3 concomitent cu regula N+1, ultima devenind operațională în anul 2021. Aceste reguli presupun faptul că o anumită țară din Uniunea Europeană, care a primit acceptul aplicării regulii N+3 sau N+2 sau N+1, trebuie să trimită până în anul N+3, de exemplu, justificările modului în care s-au cheltuit fondurile europene alocate pentru anul N. În cazul în care țara respectivă nu reușește să trimită aceste justificări în timp util, fondurile respective se dezangajează automat în limita diferenței între suma alocată și cea transmisă spre rambursare la Comisie.

În prezent portughezii își doresc de la viitorul buget al Uniunii Europene un prag identic de cofinanțare a proiectelor europene; din ceea ce ne-au spus gazdele noastre de azi, în cazul în care Comisia crește pragul cofinanțării, autoritățile locale din orașele și comunele mai mici vor avea de suferit.

Vizitarea proiectului Aguas de Lisboa e Vale do Tejo a constituit un exemplu concludent de bune practici ale portughezilor în materie de utilizare eficientă a fondurilor europene. 

Vizitarea proiectului Aguas de Lisboa e Vale do Tejo

Secretarul de stat pentru mediu, Carlos Martins, care a condus timp de 9 ani aceasta instituție, ne-a descris proiectul care contribuie la aprovizionarea cu apă potabilă a 24 de localități, aprovizionarea cu apă potabilă fiind principalul obiectiv al acestui proiect.

Pe lângă aceasta, portughezii sunt extrem de interesați să contracareze prin astfel de proiecte schimbările climatice și în special efectul precipitațiilor abundente pe perioade foarte scurte de timp, așa cum am avut și noi recent în țară. Prevenirea acestor potențiale dezastre constituie o adevărată provocare pentru capitala Portugaliei, Lisabona, întrucât aceasta are o zonă semnificativă cu construcții vechi, clasate ca patrimoniu național.

Fondurile europene au permis instalarea a 2 linii de tratare ape uzate care, după tratare și purificare, sunt vărsate în râul Tajo. Partea solidă de reziduuri nu este nici ea irosită, portughezii folosind această materie ca și îngrășământ organic în agricultură. În acest fel s-a reușit depoluarea râului Tajo și amenajarea de-a lungul acestuia a unui număr important de plaje blue flag unde pasionații practică inclusiv surful.

Investițiile totale în acest proiect se ridică la 680 de milioane de Euro, suma provenind din investițiile din fondul de coeziune și bugetul național de-a lungul a 15 ani. Doar noua stație de tratare ape uzate a costat 181 milioane Euro din care 26,7 milioane provenind din fonduri UE.

Vizita la fundația Champalimaud, specializată în cercetări în domeniul neurologiei și investigațiilor pentru cancer a fost una încărcată de emoție, în principal din motive ce țin de scopurile acestei fundații. Ea poartă numele inițiatorului, un mare industriaș portughez, care a dorit ca la moartea sa averea lui fie folosita pentru înființarea unei fundații de acest gen.

Vizita la fundația Champalimaud

Din acest punct de vedere, exemplul pe care ni l-au prezentat în acest caz portughezii reprezenta o investiție privată și nu publică și am considerat cu toții extrem de interesant să vedem și o astfel de inițiativă.
Activitatea fundației a început în 2007, cei de aici mutându-se în actualul sediu în 2010. Am aflat de la reprezentanții fundației că toate instrumentele utilizate, cu precădere microscoape de mare rezoluție și precizie, sunt realizate prin parteneriate UE-SUA și fabricate la Jena în Germania de Est.
În institut lucrează în prezent în jur de 300 de cercetători și, ca urmare parteriatelor încheiate cu 4 universități, studenții acestora pot participa la proiecte de cercetare în cadrul fundației pentru a completa activitatea academică.
Fundația este foarte activa in cadrul rețelelor de cooperare în domeniul cercetării pentru că, așa cum ne-a spus doamna Joana Lamego, coordonatorul de programe, fiecare este specializat pe un anumit segment al domeniul și este absolut necesară cooperarea în domeniul cercetării pentru a avea rezultate, pentru a le putea comunica în rețea și pentru a găsi soluții de aplicare.
Remarcabil este faptul ca cercetătorii și pacienții se pot vedea reciproc în incinta fundației, pentru că spatiile destinate fiecăruia sunt delimitate de ferestre, tocmai pentru a exista o conexiune vizuală între primii și ultimii și a înțelege ca rezultatele cercetărilor ajung repede la potențialii beneficiari iar pacienții sunt permanent informați că, datorită eforturilor cercetării, primesc îngrijirea adecvată cazului lor.

Joana Lamego este de părere că este benefică o posibila sinergie între fondurile destinate cercetării și fondurile de coeziune pentru a putea pune în aplicare cât mai rapid rezultatele cercetătorilor în beneficiul pacienților.

Chiar dacă nu am aflat totalul fondurilor europene accesate de fundația Champalimaud, am aflat că jumătate din bugetul lor provine din fonduri europene.

În continuarea programului la Lisabona ne-am întâlnit cu vicepreședintele Partidului Socialist Portughez, parlamentarul Margarida Marques, cea care ne-a informat ca Parlamentul Portughez acordă o atenție deosebită noului cadru financiar al Uniunii Europene post-2020, motiv pentru care a aprobat propunea parlamentarilor socialiști de înființare a unei comisii speciale care va activa pana în martie 2019.
Aceasta comisie urmează să se întâlnească cu oficiali din Comisia Europeană și din Direcțiile generale pe coeziune și agricultură, dar și cu ministerele responsabile din Portugalia pentru a putea elabora un raport pentru MFF. Din comisie fac parte și parlamentari din opoziție, pentru că, spune deputata socialistă, acesta este un subiect de interes național.
În cadrul întâlnirii s-a subliniat faptul că actualul cadru financiar nu poate fi comparat cu noua propunere a Comisiei, pentru că este altă organizare a bugetului și este necesar un echilibru în alocarea banilor; ideea portughezilor era că ar fi fost benefic să avem mai multe scenarii având în vedere reducerile de buget propuse de comisie. Ca și la celelalte discuții, punctele fierbinți abordate au fost macro condiționalitățile, cofinanțarea, perioada de utilizare a fondurilor N+1, N+2, mai ales pentru proiectele de anvergură, dar și flexibilitatea pentru utilizarea banilor.

A urmat apoi întâlnirea cu domnul Duarte Cordeiro, viceprimarul orașului Lisabona. Acesta ne-a vorbit despre obiectivul capitalei portugheze de a deveni “Capitala verde” în 2020.

Întâlnirea cu domnul Duarte Cordeiro
Premiul “Capitala europeană verde” recompensează un oraș care ocupă o poziție de lider ca mod de viață urbană ecologică. Aceste orașe deschid drumul în ceea ce privește instituirea unor standarde mai înalte în domeniul dezvoltării urbane durabile, ascultarea dorințelor cetățenilor și promovarea unor soluții inovatoare la provocările din domeniul mediului.
Ca atare orașul Lisabona face eforturi pentru a putea îndeplini criteriile necesare câștigării acestui premiu în ceea ce privește calitatea apei potabile, și am văzut deja investițiile făcute la compania de apă, a curățeniei orașului și transportului public.

”Toate aceste obiective sunt ambițioase și benefice orașului. O altă provocare este numărul foarte mare de turiști care vizitează Lisabona și este primordial să putem răspunde cerințelor lor, pe de o parte,  dar și de a dezvolta noi soluții de cazare,  transport public, inclusiv un nou aeroport în viitor, pentru că este benefic pentru oraș”, a spus edilul din Lisabona.

Un aspect foarte interesant în cadrul discuțiilor cu viceprimarul orașului Lisabona a fost creșterea spectaculoasă a numărului de localnici care închiriază propriile locuințe turiștilor. Acest fapt se datorează creșterii utilizării din ultimii 2-3 ani a platformei de rezervări online Airbnb.
O primă măsură luata de primărie a fost încheierea unui acord cu proprietarii acestei platforme pentru reglementarea activității sale în Lisabona și care vizează limitarea numărului de nopți în care un apartament, o cameră sau o casă poate fi închiriată turiștilor într-un an.
Primăria a atribuit platformei și dreptul de a colecta taxa locală pe care orice turist o plătește pentru o noapte de cazare, oriunde ar fi,  ceea ce permite totodată o evidenta clară a respectării prevederilor menționate. La încheierea acordului platforma Airbnb a Plătit primăriei din Lisabona 4 milioane de euro.

Ziua de astăzi s-a dovedit a fi una extrem de interesantă. Am găsit o Portugalie care știe ce își dorește să facă cu fondurile europene dar care se lovește de aceleași dificultăți ca și România și care întâmpină aceleași probleme în accesarea sau justificarea cheltuielilor. Poate am sesizat un plus de voință din partea lor la nivelul autorităților locale, dar cu puțin efort putem să-i ajungem din urmă în ceea ce privește nivelul de accesare a fondurilor europene de către localitățile mici.