Importanța Summitului NATO din 11-12 Iulie de la Bruxelles pentru Uniunea Europeană

Category: Stiri

În perioada 11-12 Iulie a.c. are loc la Bruxelles Summitul NATO. De ce este acest Summit unul de o importanță crucială pentru Uniunea Europeană și ce se anticipează a aduce această importantă întâlnire la nivel înalt?

În primul rând, să amintim că la acest Summit vor participa, între alții, lideri precum președintele SUA, Donald Trump, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, dar și lideri ale căror declarații la adresa SUA sau a organizației militare au stârnit valuri de critici, așa cum este Recep Erdogan. Din acest punct de vedere, participarea celor mai importanți lideri ai țărilor membre ale Alianței dar și relațiile dintre anumiți lideri face ca Summitul din acest an să fie unul care trebuie urmărit și analizat așa cum se cuvine.

În al doilea rând, summitul din acest an este organizat într-un context destul de tensionat – de urmărit, de exemplu, dialogul dintre Trump și Merkel în ceea ce privește nemulțumirea președintelui american în legătură cu contribuția anumitor țări europene la bugetul apărării. Pe scurt, Donald Trump și-ar dori ca statele membre, indiferent de nume și stadiul dezvoltării economice, să aloce 2% din PIB armatei, astfel încât înzestrarea și pregătirea trupelor să fie una care să permită oricând o contribuție semnificativă din partea oricărui membru la securitatea întregii Alianțe.

Aprecierile pe care Donald Trump le-a adresat țării noastre în ceea ce privește contribuția la securitatea regională surprindeau două aspecte – operaționalizarea scutului defensiv de la Deveselu și alocarea a 2% din PIB bugetului armatei, în condițiile în care o serie de state membre eșuează anual să aloce acest procent armatelor proprii.

Așa cum a anunțat recent șeful NATO, Jens Stoltenberg, doar patru țări membre ale Alianței au atins nivelul alocării de 2% din PIB pentru bugetul apărării, adică SUA, Marea Britanie, Grecia și Estonia, iar până la finalul anului alte patru o vor face – Lituania, Letonia, Polonia și România. Cu doar 7 țări, altele decât SUA, care își rspectă angajamentul luat privind bugetarea armatelor, este de așteptat ca Donald Trump să nu fie deloc mulțumit la acest Summit NATO, el fiind un critic vocal la adresa statelor care, deși au un nivel de dezvoltare economică ce le-ar permite să contribuie mai mult la bugetul apărării, nu o fac. Între aceste state, Trump nu a menajat niciodată Germania, una dintre țintele sale preferate atunci când se discută acest aspect, în special având în vedere rolul economic pe care această țară îl are la nivel mondial.

 Analizând numele țărilor care au atins sau vor atinge procentul de 2% alocat apărării în acest an, nu putem să nu facem la rândul nostru o remarcă – avem, pe lângă SUA și Marea Britanie, ultima un aliat important al SUA și aflată cu un picior în afara Uniunii Europene, 5 țări membre ale Uniunii Europene care provin din fostul bloc comunist – România, Polonia, Estonia, Lituania și Letonia, toate acestea având o anumită experiență înainte de 1989 și fiind mereu cu ochii către posibilele amenințări militare dinspre Est. Anexarea Crimeei de către Rusia și tensiunile care există în regiune după construirea și activarea Scutului de la Deveselu fac ca cele 5 țări să fie mult mai atente la nevoile de securitate interne și ale Alianței. În ceea ce privește Bulgaria și Ungaria, alte țări membre NATO și care provind din fostul bloc comunist, să menționăm doar faptul că cele două țări au relații excelente cu Rusia și, foarte posibil, au ca primă tactică întreținerea unei securități prin diplomație înainte de sporirea bugetelor apărării.

În al treilea rând, avem parte de o premieră – la acest Summit NATO se va realiza ceea ce nu s-a putut la Summitul de la București din 2008 – invitarea Macedoniei pentru a adera la Alianță, aceasta ajungând la un consens cu Grecia privind numele pe care îl va purta micul stat ex-Iugoslav. Invitarea Macedoniei pentru a deveni membră a NATO reprezintă un pas înainte pentru Alianță în relația cu Rusia, ultima opunându-se diplomatic ca statele care s-au desprins din fosta Iugoslavie să devină membre ale organizației militare.

 Să nu uităm că recent, așa cum aminteam într-un material precedent, Austria și-a prezentat prioritățile la președinția Consiliului Uniunii Europene, cea mai importantă fiind asigurarea securității și integrității Uniunii prin întărirea granițelor. Din aceste perspective, al Summitului NATO de la Bruxelles la care fără îndoială că Donald Trump va pune presiune pe membri pentru asigurarea procentului de 2% din PIB alocat bugetului apărării și al priorităților Austriei care vede o Uniune Europeană mai puternică și capabilă să-și protejeze cetățenii, este extrem de posibil să asistăm la o creștere pe două fronturi ale bugetelor alocate securității în Uniunea Europeană. Din punctul meu de vedere acesta nu este un lucru rău ci dimpotrivă, va reuși să contribuie la creearea acelui climat de siguranță care va permite statelor să se concentreze pe dezvoltarea economică și asigurarea bunăstării cetățenilor lor.

Rămâne de văzut, pe parcursul celor 2 zile de discuții, care va fi evoluția situației și cum ni se prezintă viitorul din punct de vedere al asigurării securității în regiune.

Sursa foto: www.nato.int