Sintetizarea activității politice a eurodeparlamentarului Maria Gabriela Zoană în perioada 31.01.2018 – 18.03.2019
Eurodeputatul Maria Gabriela Zoană a preluat mandatul la data de 31.01.2018, este membru al Partidului Social Democrat din Romania si este afiliata grupului politic al Socialistilor Democrati si Progresistilor din Parlamentul European. Initial a fost membru in 3 comisii: Comisia e Agricultura si Dezvoltare Rurala (membru plin), Comsia pentru drepturile femeii si egalitate de gen (membru plin), Comisia de Dezvoltare Regionala (membru supleant). La data de 21.02.2018 eurodeputatul a fost votat contra candidatului Italiei din grupul politic Movimento 5 Stelle, d-nul Marco Zullo, cu un numar de voturi 23 pentru, 10 impotriva, vicepresedinte al Comisiei de Agricultura si Dezvoltare Regionala din Parlamentul European. Astfel grupul politic S&D, dar si delegatia Romaniei castiga un vicepresedinte al uneia dintre cele mai importante comisii din Parlamentul European. Ca urmare a activitatii depuse in domeniul justitiei in plenul Parlamentului, dar si ca urmare a competentelor profesionale de avocat, eurodeputatul a fost propus de delegatia din care face parte ca membru in Comisia de Libertati Civile si Justitie și Afaceri Interne (LIBE) si la data de 02.10.2018 deputatul a devenit membru si al Comisiei LIBE (membru supleant). La data preluarii mandatului deputatul a devenit membru in Delegatia la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterană,, Delegatia pentru relațiile cu Republica Populară Chineză si in Delegatia pentru relațiile cu Peninsula Arabică. Ca membru al acestor delegatii, deputatul gestioneaza o parte relatiile bilaterale dintre Parlamentul European si statele unde efectueaza delegatii oficiale.
Rapoarte în calitate de raportor alternativ:
1. RAPORT referitor la serviciile de îngrijire în UE pentru îmbunătățirea egalității de gen.
În cadrul acestui proiect de raport au fost prezentate 52 de amendamente la începutul lunii iulie. Ulterior, depu atatul avut întâlnirea cu ceilalți raportori la data de 2 octombrie la Strasbourg. În amendamentele depuse de deputat, s-a urmarit pentru a îmbunătățirea calitatii și accesibilitatea la serviciile de îngrijire, atât pentru serviciile de îngrijire a copiilor, cât și servicii de îngrijire pe termen lung. De asemenea, eurodeputatul subliniat faptul că persoanele cu boli cronice au nevoie de îngrijiri pe termen lung, prin urmare ar trebui incluse în acest raport. Deptatul a punctat ideea conform careia calitatea îngrijirii copiilor și a serviciilor de îngrijire pe termen lung trebuie înțeleasă în mai multe dimensiuni, și aici s-a referit la calitatea facilităților și serviciilor, mediul, programele de predare pentru copii, dar și profesionalismul, nivelul de educație și condițiile de muncă ale personalului de îngrijire. Informațiile privind serviciile de îngrijire disponibile în statele membre ar trebui să fie accesibile destinatarilor de îngrijire și îngrijitorilor, inclusiv îngrijitorilor informali. Aproximativ 80% din activitățile de îngrijire în Europa sunt furnizate de îngrijitori informali și majoritatea sunt femei. Întrucât există o participare sporită a femeilor la locul de muncă, ar trebui să se acorde mai mult sprijin, inclusiv sprijin psihologic, pentru a asigura echilibrul între viața profesională și cea personală. Eurodeputatul a împărtășit propunerea Comisiei, pentru o recomandare a Consiliului privind sistemele de educație și îngrijire a copiilor de vârstă mică de înaltă calitate și să încurajeze statele membre să elaboreze sau să revizuiască cadrele lor naționale sau regionale de calitate pe baza propunerii Comisiei. Eurodeputatul a cerut să se solicite statelor membre să ia măsuri pentru a îmbunătăți statutul și profilul sectorului serviciilor de îngrijire, pentru a atrage mai mulți oameni să se alăture acestui sector și pentru a menține echilibrul între sexe pe piața forței de muncă. De asemenea, europarlamentarul a solicitat să se acorde o atenție deosebită persoanelor din medii defavorizate, inclusiv persoanelor care trăiesc în mediul rural, și persoanelor migrante. Politicile și programele din
statele membre ar trebui să asigure accesul la servicii de îngrijire de înaltă calitate și la prețuri accesibile persoanelor din medii defavorizate. De
asemenea, ar trebui depuse eforturi pentru a preveni sărăcia în rândul copiilor în cel mai scurt timp. Prin urmare, am invitat Comisia și statele membre să consolideze sprijinul pentru persoanele din medii defavorizate și să sporească cheltuielile publice în acest domeniu. Întâlnirea din umbră din luna octombrie a fost un succes pentru grupul politic S&D. PPE nu a fost de acord să folosească sintagma „orice investiție publică” în amendamente de compromis. În schimb, deputatul a sugerat să se foloseasca sintagma “creșterea investițiilor din toate sectoarele”. Alte aspecte, cum ar fi “creșterea implicării bărbaților în serviciile de îngrijire”, sunt, de asemenea, convenite în timpul întalnirilor din umbră. S-a ajuns, în final, la 27 de amendamente de compromis, inclusiv 24 de amendamente S&D.
2. Raport referitor la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara UE.
3. Raport referitoar la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, a Regulamentului (UE) nr. 251/2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate, a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 privind măsurile specifice din domeniu agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și a Regulamentului (UE) nr. 229/2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee.
4. RAPORT referitor la REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului.
5. RAPORT referitor la REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013.
6. RAPORT referitor la REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013,
(UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826
7. RAPORT referitor la REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului privind piața unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, și statisticile europene și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013,
(UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826.
8. Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 în ceea ce privește o procedură de verificare legată de încălcări ale normelor de protecție a datelor cu caracter personal în contextul alegerilor pentru Parlamentul European. O contribuție a Comisiei Europene la reuniunea liderilor de la Salzburg din 19-20 septembrie.
Rapoarte în calitate de raportor pentru aviz:
1. AVIZ referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European Plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și normele financiare pentru acestea și pentru Fondul pentru azil și migrație, Fondul de securitate internă și Instrumentul de gestionare a frontierelor și de viză.
2. AVIZ referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1293/2013
Rapoarte în calitate de raportor alternativ pentru aviz:
1. Pozitie sub forma de amendamente referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație
2. AVIZ conținând recomandări adresate Comisiei privind vizele umanitare
3. AVIZ referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați aferent
exercițiului financiar 2017
4. OPINION on the European Semester for economic policy coordination: Annual Growth Survey 2019
Întrebări orale:
1. Interpelare majoră – VP/HR – Reacția UE la comportamentele sexuale neadecvate din cadrul organizațiilor umanitare
2. Ancheta în urma scandalului “Dieselgate” 2.0
Întrebare cu solicitare de răspuns scris:
3. Viitorul politicii agricole comune. Efectele Brexitului își vor face apariția după anul 2020, iar bugetul total al Uniunii Europene va fi cu 14 miliarde de euro mai mic. Bugetul noii PAC ar putea avea de suferit, iar fermierii ar putea primi subvenții mai mici. În cadrul financiar 2014-2020, PAC beneficiază de circa 400 de miliarde de euro, din care circa 70% reprezintă plățile directe către fermieri, în timp ce programele de dezvoltare rurală au alocate circa 100 de miliarde de euro. Este evident că la o reducere de 30% a bugetului PAC, în conformitate cu unul dintre scenarii, adică tăierea a de miliarde de euro, impactul ar fi, în medie, cu peste 10% în mai multe state membre, sau chiar mai mult în funcție de sector.
1) Care sunt soluțiile pe care Comisia le implementează în scopul diminuării impactului reducerii bugetului?
2) Cum vor fi îmbunătățite plățile directe pe termen lung pentru că, în prezent, datele oficiale ne arată că 80% din plățile directe merg către 20% din fermieri?
3) Sigur că problematica este în dezbatere și scenariile sunt multiple, dar chiar și dacă fondurile vor fi menținute la actualul nivel de 400 de miliarde de euro, este importantă structurarea țintirii. Din acest punct de vedere, cum are de gând Comisia să dezvolte sprijinul pentru fermele mici și mijlocii?
4. Căsătoriile copiilor, căsătoriile timpurii și cele forțate. Căsătoriile copiilor, căsătoriile timpurii și cele forțate (CEFM) au fost recunoscute ca o formă de violență împotriva femeilor și incriminate în temeiul Convenției de la Istanbul. În același timp, eliminarea CEFM reprezintă unul dintre angajamentele consacrate în obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD 5). Uniunea Europeană a depus eforturi constante care vizează eliminarea CEFM, prin acțiuni externe în țările în curs de dezvoltare, inclusiv acordându-le prioritate în Planul de acțiune privind egalitatea de gen (GAP) pentru perioada 2016-2020, prin investițiile în fondurile și programele ONU pentru proiecte
specifice, precum și prin abordarea cauzelor profunde, adoptând politici și programe pentru capacitarea femeilor și a fetelor. Întrucât GAP 2016-2020 a fost pus în aplicare de peste un an:
Ce tip de acțiuni sunt întreprinse în prezent de Comisie și delegații pentru a elimina CEFM în țările în curs de dezvoltare și care sunt criteriile utilizate
pentru a evalua programele UE în acest domeniu?
După ce a evaluat rapoartele anuale GAP, ce alte orientări va furniza Comisia pentru a consolida măsurile UE care vizează eliminarea CEFM?
Intenționează Comisia să continue cooperarea cu alți actori internaționali, inclusiv cu programe și fonduri ONU, cu societatea civilă și sectorul privat, pentru a elimina CEFM în țările în curs de dezvoltare și care sunt cele mai recente evoluții în acest sens?
5. Detenția minorilor neînsoțiți în celulele unor secții de poliție din Grecia Organizația Human Rights Watch (HRW) a relatat că în Grecia, la sfârșitul lunii decembrie 2017, 54 de minori neînsoțiți se aflau în celulele unor secții de poliție sau în centre de detenție pentru imigranți. Cercetările efectuate au arătat că acești copii trăiau „în condiții insalubre, adesea cu adulți cu care nu aveau legături de rudenie” și puteau fi victime ale „unor abuzuri și rele tratamente aplicate de către forțele de poliție”. Detenția copiilor contravine prevederilor legislației internaționale privind drepturile omului, astfel cum au arătat Grupul de lucru al ONU privind detenția arbitrară, Comitetul ONU pentru drepturile copilului și Raportorul special al ONU privind tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante.
Articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 604/2013 prevede că statele membre cooperează îndeaproape între ele, țin seama în mod corespunzător de posibilitățile de reîntregire a familiei și, în cazul minorilor neînsoțiți, întreprind „cât mai curând posibil, acțiunile corespunzătoare pentru a identifica membrii de familie, frații, surorile sau rudele minorului neînsoțit aflați pe teritoriul statelor membre”. Este Comisia informată cu privire la această situație și, în caz afirmativ, ce măsuri va adopta pentru a promova măsuri alternative la detenție, pentru a accelera reîntregirea familiei în cazul persoanelor de pe teritoriul Greciei prin identificarea rudelor acestora și pentru a permite transferul în condiții de siguranță al copiilor neînsoțiți care solicită azil, chiar dacă nu au legături de rudenie?
6. Produse bio.
Producția bio la nivel european nu mai este un sector de nișă în cadrul domeniului agroalimentar din UE, ci reprezintă în prezent unul dintre cele mai
dinamice sectoare ale agriculturii europene. Suprafața de teren folosită pentru agricultura bio este estimată la circa 400 000 de hectare pe an. Piața produselor ecologice din UE valorează aproximativ 27 de miliarde de euro, cu circa 125 % mai mult decât în urmă cu 10 ani. Din păcate, există un mozaic de norme și derogări care îngreunează evoluția acestui sector. De exemplu, în timp ce pentru produsele bio există reglementări unice la nivel european, utilizarea produselor fitosanitare și fitofarmaceutice este lăsată la latitudinea statelor membre, ceea ce creează condiții diferite pentru agricultorii europeni. Cum intenționează Comisia să acționeze pentru a evita o concurență neloială, în cazul folosirii de standarde diferite referitoare la aceste produse fitosanitare și de standarde unice pentru produsele bio, mai ales când vorbim de micii producători, pentru care cantitățile limitate de produse bio reprezintă principala sursă de venit, dar și pentru a le oferi consumatorilor aceleași garanții de calitate în întreaga Europă?
7. Depopulare zone rurale. Deși s-au făcut eforturi până acum, reînnoirea generațiilor în zonele rurale este departe de a fi asigurată în mediul rural, ceea ce are impact negativ asupra economiilor teritoriilor. Fără servicii sociale în zonele rurale: învățământ de calitate, servicii de sănătate și infrastructură (canalizare, apă curentă, gaze, electricitate de înaltă tensiune, drumuri asfaltate) este foarte greu ca tinerii să se mute în mediul rural, să locuiască și să își formeze familii în mediul rural. Cum intenționează Comisia, împreună cu statele membre, să rezolve problema depopulării zonelor rurale? Are Comisia în vedere simplificarea procedurilor de atragere a fondurilor europene de către autoritățile locale în vederea realizării lucrărilor de infrastructură în zonele rurale?
8. Cancerul de sân la femei. Potrivit unui comunicat de presă al Eurostat din 20161, cancerul de sân a fost forma de cancer care a cauzat numărul cel mai mare de decese în rândul femeilor în 2013 (16%). Inițiativa Comisiei Europene privind cancerul de sân a depus eforturi neobosite pentru a îmbunătăți controlul asupra cancerului de sân, iar unul dintre obiectivele sale este de a dezvolta un Sistem european de asigurare a calității pentru serviciile care se ocupă de tratarea cancerului de sân. Ținând seama de informațiile prezentate în conformitate cu Sistem european de asigurare a calității, de rezultatele anchetei europene privind crearea unor unități medicale specializate în cancerul de sân și de recomandările propuse de Ghidul CanCon3:
Ce măsuri intenționează să adopte Comisia pentru a consolida pe viitor capacitatea de colectare a datelor în statele membre cu privire la punerea în
aplicare de către acestea a Orientărilor europene pentru asigurarea calității în depistarea și diagnosticarea cancerului de sân (2006) și a Sistemului european de asigurare a calității?
Intenționează Comisia să acorde o importanță deosebită reabilitării, supraviețuirii și îngrijirilor paliative în viitorul Sistem european de asigurare a calității, punând accentul în special pe revenirea în câmpul muncii și acordarea de sprijin psihosocial? Având în vedere că echitatea reprezintă unul dintre principalele principii evidențiate în Ghidul CanCon, Sistemul european de asigurare a calității va include anumite informații cu privire la abordarea problemei inegalităților în materie de combatere a cancerului și satisfacerea nevoilor specifice ale femeilor aflate în situații vulnerabile?
9. Neonicotinoidele
Produsele de protecție a plantelor reprezintă o contribuție importantă pentru competitivitatea și sustenabilitatea fermierilor. Fără neonicotinoide, Uniunea Europeană s-ar putea transforma rapid în importator masiv de produse cum ar fi porumbul, cartofii și uleiul de rapiță. Neonicotinoidele contribuie la creșterea producției în statele membre cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual. În ce măsură monitorizează Comisia studiile, argumentate științific, referitoare la efectele benefice sau nocive ale acestor substanțe și cu intenționează să distribuie asemenea informații către producătorii europeni?
Ce intenționează să facă Comisia, în colaborare cu statele membre, mediul academic și cercetătorii, pentru a avea o alternativă la folosirea acestei substanțe și ce perioadă de tranziție le poate acorda statelor membre pentru punerea în aplicare a eventualelor noi prevederi?
10. Mobilitate durabilă
Evoluția din ultimii ani a zonelor urbane în statele membre arată că raportul dintre zona urbană și cea periurbană trebuie revizuit în următorii ani. Acest lucru este determinat de dinamica rapidă de dezvoltare din punct de vedere economic, demografic, cultural a acestor zone, care folosesc din ce în ce mai mult resursele locale și caută să devină autonome. Ele sunt din ce în ce mai mult un spațiu „ales”, ceea ce influențează necesitatea găsirii de noi piste pentru a evolua către o mobilitate durabilă și agreabilă a zonelor periurbane. O asemenea mobilitate durabilă reprezintă o provocare economică puternică, care poate contribui la apariția de noi locuri de muncă prindezvoltarea de noi servicii și modele de infrastructură. Ce strategie are în vedere Comisia pentru a sprijini proiectele statelor membre în scopul de a îmbunătăți conexiunile și apariția de noi modele de mobilitate între zonele urbane și periurbane?
11. Un învățământ agricol de calitate
Dezvoltarea unor noi activități în domeniul agricol, modernizarea activităților existente, dezvoltarea de noi servicii în mediul rural, care să țină pasul cu evoluția societății, impun o atenție sporită la capitolul formarea viitoarelor generații de fermieri. Acest proces trebuie să ia în considerare nevoile elevilor pentru a deveni fermieri de succes, precum și modul în care liceele de specialitate i-ar putea sprijini în acest sens. Pentru aceasta este important ca liceele agricole să poată oferi programe educaționale relevante pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii. Cum intenționează Comisia să colaboreze cu statele membre și alte autorități în domeniu pentru a crește capacitatea școlilor de specialitate de a oferi programe relevante pentru dezvoltarea abilităților tehnice și antreprenoriale ale elevilor interesați să activeze în domeniul agricol și a atrage mai mulți tineri către aceste activități în scopul reducerii procesului de depopulare a satelor și chiar pentru a încuraja tinerii să revină în mediul rural?
12. Alimente “miraculoase” din țările terțe
De ceva vreme, așa-zisele alimente „super food – 100 % bio – fructe, legume, mirodenii, alge etc.”, cu virtuți terapeutice, de dezintoxicare sau cu alte beneficii, fac furori pe piața europeană, extinzându-se utilizarea lor în alimentația curentă a cetățenilor europeni. Vânzătorii promit că aceste produse miraculoase au efecte miraculoase asupra diferitelor boli, ducând la întărirea imunității sau chiar combătând îmbătrânirea organismului. Cercetătorii în nutriționism sunt încă prudenți și sunt de părere că nu există încă suficiente studii pentru a putea confirma sau infirma aceste efecte benefice asupra organismului. În plus, legislația europeană impune, din 2006, validarea acestor mesaje referitoare la „proprietățile nutriționale benefice particulare” ale unor produse exotice. De multe ori, apa cu care sunt irigate asemenea plante în țările de origine este contaminată cu diverse substanțe toxice, pesticide sau metale grele, ceea ce este contrar legislației UE în domeniu.
Cum monitorizează Comisia asemenea produse care pot aduce prejudicii securității alimentare a cetățenilor europeni și cum intenționează să colaborezecu statele membre pentru o informare corectă a cetățenilor?
13. Semnalarea insuficientă a cazurilor de violență domestică împotriva femeilor UE a întreprins eforturi administrative și legislative constante cu privire la chestiunea protecției victimelor infracțiunilor. Cu toate acestea, o serie de studii și un sondaj realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) indică faptul că, în continuare, actele de violență domestică sau autorii acestora rămân sistematic insuficient semnalați în UE: aproximativ două treimi dintre femeile victime nu sesizează autoritățile, fie de teamă, fie din cauza lipsei de informații cu privire la drepturile victimelor, aceste drepturi fiind astfel neprotejate. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt întotdeauna primul punct de contact cu victimele violențelor de gen și, prin urmare, pot juca un rol mai important în identificarea și semnalarea cazurilor de violență împotriva femeilor. În același timp, se constată o lipsă a cursurilor de formare și a orientărilor sau a instrumentelor dedicate profesioniștilor din domeniul sănătății pentru a veni în întâmpinarea victimelor violențelor de gen într-un mod eficace.
Deși, în practică, cursurile de formare ar trebui să fie furnizate de statele membre:
- Ce măsuri a introdus sau va introduce Comisia ca reacție la semnalarea insuficientă a cazurilor de violență domestică, pentru a încuraja victimele să primească asistență juridică?
- Va pune Comisia accent pe rolurile importante jucate de profesioniștii din domeniul sănătății în cazurile de violență domestică?
- Ce programe va pune Comisia în aplicare pentru a consolida capacitățile profesioniștilor din domeniul sănătății în acest domeniu?
14. Situația cetățenilor americani așa-numiți “întâmplători” din UE.
Cetățenii americani așa-numiți „întâmplători”, adică persoanele născute pe teritoriul SUA și, prin urmare, deținătoare a cetățeniei americane, dar care
nu au trăit niciodată în Statele Unite și nu au legături puternice cu țara respectivă, se văd supuse aplicării extrateritoriale a dreptului american și se
confruntă adesea cu obstacole în viața lor de zi cu zi. Acesta este cazul, în special, cu privire la aplicarea „Impozitării bazate pe cetățenie” (CBT), care îi obligă pe aceștia să își declare veniturile autorităților fiscale din SUA. Alte acte legislative, cum ar fi „Legea privind conformitatea fiscală aplicabilă conturilor din străinătate” (FATCA), sau „Legea privind valorile mobiliare”, care se aplică în Europa, împing câteodată băncile europene să refuze să deschidă un cont acestor persoane sau să restrângă posibilitățile lor de a efectua investiții financiare.
- Este Comisia conștientă de dificultățile cu care se confruntă aceste persoane, dintre care cele mai multe sunt, de asemenea, cetățeni ai UE, și a abordat ea această chestiune în cadrul relațiilor sale transatlantice?
- Cum intenționează Comisia să soluționeze dificultățile cu care se confruntă acești „americani întâmplători”?
15. Produse cu uleiuri esențiale
În ultimii ani și-au făcut apariția pe piață diverse produse care conțin uleiuri esențiale și care sunt prezentate de producători ca produse sănătoase și mai bune decât deodoranții convenționali. Publicitatea referitoare la acestea menționează că ar ajuta la curățarea, purificarea sau reîmprospătarea aerului înconjurător. Un studiu efectuat de către instituțiile abilitate pentru protecția consumatorilor menționează că analiza unora dintre produsele de acest gen arată că ele nu sunt așa sănătoase precum pretind producătorii – șase din 10 produse analizate conțin compuși organici volatili (COV) în cantități uneori foarte mari. Aceste produse pot fi iritante sau toxice pentru căile respiratorii sau au elemente alergene în compoziția lor.
- Există în acest moment o monitorizare a acestor produse și a efectelor pe care le pot produce asupra consumatorilor?
- Ce intenționează să facă Comisia în colaborare cu statele membre pentru a proteja drepturile consumatorilor și a limita conținutul de compuși organici volatili în asemenea produse?
16. Inverzirea produselor din cauciuc
Producătorii de automobile și sectorul aviației sunt cei mai mari consumatori de cauciuc și produse derivate din cauciuc.
Pentru a putea respecta obiectivele UE privind schimbările climatice și protecția mediului, acești producători trebuie și ei să caute soluții de „înverzire” a produselor lor, respectiv încorporarea în aceste produse în proporții mai mari sau mai mici de materiale bio, elastomeri, plastifianți din biosurse, uleiuri vegetale, în special pentru cauciucurile tip „monomer etilenă-propilen-dienă” (EPDM), cu condiția ca acestea să fie compatibile cu produsul de bază, să aibă comportament termic și greutate moleculară adecvate. Studiile recente arată că nu sunt ușor de obținut asemenea componente verzi pentru cauciuc, fiind necesare cercetări îndelungate, studii și încercări pentru găsirea componentelor celor mai adecvate și proporția lor în produsele de cauciuc, inclusiv prin reciclarea deșeurilor pneumatice prin vapo- termoliză, precum și stabilizarea caracteristicilor produselor în timp.
- Cum intenționează Comisia să sprijine cooperarea dintre autoritățile competente din statele membre, mediul academic, cercetători și acești producători pentru a găsi și folosi cele mai adecvate soluții, dar și pentru adaptarea reglementărilor în vigoare pentru utilizarea de produse din cauciuc „înverzite” și în alte domenii?
17. Situația dificilă a copiilor în contextul crizei populației rohingya
Noi dovezi arată că copiii hinduși și cei care aparțin populației rohingya sunt vizați în mod sistematic în Myanmar/Birmania și în Bangladesh de acte comise de guvernul din Myanmar/Birmania și, respectiv, de grupările armate de militanți rohingya. UNICEF estimează că cel puțin 720 000 de copii din Bangladesh și Myanmar/Birmania au nevoie disperată de asistență umanitară.
În 2017, Uniunea Europeană a acordat populației rohingya un ajutor în valoare de peste 51 de milioane EUR. În mai 2018, Comisia a acordat încă 40 de milioane EUR sub formă de ajutor umanitar pentru civilii rohingya vulnerabili și comunitățile-gazdă din Bangladesh și statul Rakhine din Myanmar/Birmania.
Având în vedere toate aceste aspecte, Monitorizează Comisia dovezile menționate mai sus care indică comiterea de către militanții rohingya și guvernul din Myanmar/Birmania a unor acte îndreptate împotriva copiilor din Bangladesh și din Myanmar/Birmania?
- Ar putea Comisia să furnizeze mai multe informații privind acțiunile întreprinse de UE pentru sprijinirea copiilor afectați de criza populației rohingya?
- Ce parte din ajutorul umanitar furnizat de UE a fost sau va fi alocat pentru protecția copiilor în timpul acestei crize?
18. Serviciile de îngrijire în UE
În contextul îmbătrânirii populației și al participării depline a femeilor la ocuparea forței de muncă, la nivelul întregii Europe există o cerere crescândă de servicii de îngrijire de înaltă calitate, accesibile și la prețuri abordabile. Comisia și statele membre au depus eforturi în mod constant pentru a îmbunătăți drepturile sociale ale cetățenilor. Cu toate acestea, există anumite lacune în ceea ce privește serviciile de îngrijire. Serviciile de îngrijire a copiilor sunt în general furnizate cu fracțiune de normă și, prin urmare, în majoritatea statelor membre, ele nu pot răspunde nevoilor părinților care lucrează.
Din cauză că nu există o definiție armonizată a serviciilor de îngrijire pe termen lung furnizate de sectorul privat, este dificil să se colecteze date și să se monitorizeze dezvoltarea unor astfel de servicii. În plus, statutul social al îngrijitorilor este adesea inferior, nivelurile lor salariale sunt reduse, iar condițiile lor de muncă precare. De asemenea, uneori, aceștia nu au un contract de muncă formal. Deși dezvoltarea și monitorizarea serviciilor de îngrijire intră în sfera de competență a statelor membre:
- Ar recomanda Comisia îmbunătățirea furnizării de servicii cu normă întreagă de îngrijire a copilului în statele membre?
- Ar avea în vedere Comisia elaborarea unor definiții comune pentru serviciile de îngrijire pe termen lung și îmbunătățirea colectării de date, în
special în cazul serviciilor oferite de sectorul privat? - Ce măsuri va lua Comisia pentru a promova statutul social al
profesioniștilor în domeniul sănătății?
19. Turismul fluvial
În contextul unei redresări semnificative a activității turistice în 2017, turismul fluvial a înregistrat rezultate foarte bune, respectiv o creștere de 13 % față de 2016. Anul 2017 a fost, de asemenea, foarte pozitiv pentru „barjele hoteliere” (+ 7 % pasageri transportați) și navele de croazieră (+ 9 %). Acest sector turistic are încă un potențial ridicat și pot fi dezvoltate noi nișe în toate bazinele de navigație interioară ale Uniunii ‒ activități pe apă (iahturi, caiace), dar și de-a lungul râurilor, fluviilor, canalelor interioare, precum plimbări cu bicicleta, la pas, cu caii ‒ atât pentru turiștii europeni, cât și
pentru cei din afara UE.
Cum intenționează Comisia să sprijine proiectele autorităților locale și regionale vizând extinderea acestui sector și a acestor activități, inclusiv la nivel
transfrontalier, precum și acțiunile de promovare a turismului fluvial în străinătate, pentru îndeplinirea obiectivului UE de a atrage mai mulți turiști din afara Uniunii?
20. Adevăratul avantaj al certificărilor etice în industria producătoare de ceai și de cacao: nevoia unor alegeri în cunoștință de cauză ale consumatorilor din UE
În 2015 și 2016, BBC a raportat existența unor abuzuri în muncă și a exploatării prin muncă a copiilor și utilizarea de substanțe chimice periculoase
în ceaiurile vândute în UE sub diferite certificări etice, inclusiv RainForest. În mai 2018, un studiu realizat de doamna profesor Genevieve LeBaron de la Universitatea din Sheffield a constatat că sisteme importante de certificare etică, printre care Fairtrade, nu reușesc să creeze medii de lucru în care să nu existe nicio formă de exploatare sau de muncă forțată. Cercetarea la fața locului a demonstrat că, în industriile producătoare de cacao și de ceai, lucrătorii agricoli primesc salarii extrem de mici, iar angajatorii încalcă în mod sistematic standardele de etică. În plus, doamna profesor LeBaron a declarat că „unele dintre cele mai grave cazuri de exploatare […] au avut loc pe plantații certificate etic” și că certificarea etică și regimurile de audit de fapt amplifică problemele endemice de la nivelul lanțurilor de aprovizionare. Având în vedere cele de mai sus și date fiind actualele subvenții ale UE
destinate certificărilor etice:
- Este conștientă Comisia de numărul real al cazurilor de exploatare și de muncă forțată, inclusiv muncă în rândul copiilor, existente pe plantații de ceai și de cacao certificate etic?
- Poate Comisia să clarifice suma totală pe care a acordat-o în vederea certificărilor etice prin intermediul diferitelor sale instrumente pe parcursul ultimilor cinci ani?
- Ce măsuri va lua Comisia pentru a se asigura că produsele din ceai și cacao comercializate drept „certificate în conformitate cu principiile etice” nu au la bază muncă forțată, astfel încât să le garanteze consumatorilor din UE posibilitatea unor alegeri în cunoștință de cauză?
21. Platformă pentru coordonarea activităților de formare în domeniul apărării cibernetice
Asistăm în prezent la apariția de noi provocări în Europa și în lumea întreagă, precum și la apariția de amenințări hibride – fie că acestea țin de
domeniul cibernetic sau de cel al dezinformării, motiv pentru care este foarte importantă cooperarea dintre statele membre și Uniunea Europeană și alți parteneri externi, pentru a consolida capacitatea UE de a răspunde acestor provocări și a spori reziliența față de riscurile chimice, biologice, radiologice și nucleare în scopul protejării eficace a cetățenilor europeni. Uniunea Europeană a propus lansarea unei platforme dedicate formării și educației publicului larg, pentru coordonarea activităților de formare în domeniul apărării cibernetice.
- Care este stadiul punerii în aplicare a acestei platforme? Sunt prevăzute module diferite ale acestei platforme dedicate diferitelor categorii sociale?
- Cum este posibilă actualizarea platformei pentru a ține pasul cu noile posibile
amenințări?
22. Susținerea consumului de produse agricole într-o relație directă fermier-consumator
Promovarea unei alimentații de calitate, sănătoase și durabile este un obiectiv și o provocare pentru Europa, în strânsă legătură cu contribuțiile UE și
ale statelor membre pentru păstrarea terenurilor agricole, a resurselor naturale, implicarea autorităților locale pentru promovarea produselor locale, evitarea risipei alimentare și promovarea de practici noi în rândul agricultorilor. În unele state membre, obiectivul este ca până în 2020 să fie promovate și vândute produse locale și bio în proporție de 50%, concomitent cu reducerea treptată a importului de produse agricole care se produc în aceste state, dar și cu îmbunătățirea accesului locuitorilor din orașe la produse de calitate și proaspete.
Un exemplu este organizarea periodică de piețe locale destinate strict vânzării directe de către producători a produselor lor către consumatori în baza
unor pre-comenzi.
- Cum intenționează Comisia să sprijine asemenea proiecte ale administrațiilor locale și cooperarea dintre mediul urban și mediul rural din zonele periurbane pentru dezvoltarea de puncte de vânzare periodică a produselor locale și bio?
23. Consolidarea securității cărților de identitate și a documentelor de ședere
În aprilie 2018, Comisia a propus un Regulament privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație (COM(2018)0212).
Propunerea validează opțiunea „Document de identitate 1” enumerată în evaluarea impactului (SWD(2018)0110), unde rubrica „sex” ar trebui să fie un element obligatoriu pe documentul de identitate, în conformitate cu orientările OACI. Această cerință va consolida securitatea cărților de identitate și a documentelor de ședere, dar ar putea, de asemenea, să aibă impact asupra drepturilor fundamentale ale femeilor și ale altor grupuri vulnerabile. Această problemă a mai fost pusă în discuție în unele state membre în ultimii ani.
Comisia a efectuat sau nu studii sau consultări privind evaluarea impactului asupra grupurilor vulnerabile de persoane din UE pe care îl are
introducerea obligatorie a elementului „sex” în Regulament? Atunci când monitorizează și evaluează punerea în aplicare a regulamentului, Comisia intenționează să evalueze impactul acestuia asupra drepturilor fundamentale?
24. Ciment ecologic
Fabricarea cimentului comun, la nivel european, este responsabilă pentru aproximativ 5 % din CO2 eliberat în atmosferă. Poluarea este cauzată în primul rând de producția de clincher, componenta principală responsabilă pentru cea mai mare parte a amprentei de carbon a cimentului, care rezultă din coacerea la o temperatură de aproximativ 1450 °C a unui amestec format din 80 % calcar (în special argile care furnizează siliciu, aluminiu și fier). O alternativă posibilă este cimentul verde pentru producerea betonului; pentru producția acestuia consumul de clincher este înlocuit cu lianți cu amprentă redusă de carbon, ceea ce reprezintă o soluție viitoare în industria materialelor de construcție.
- Cum intenționează Comisia să sprijine cooperarea industriei cu mediul academic pentru a dezvolta astfel de soluții ecologice în domeniul producției de ciment și beton și a le aplica în practică?
25. Servicii multimodale în porturi
La nivel european și internațional, 90 % din produse sunt transportate pe cale maritimă, și ulterior pe cale fluvială și terestră. Este important deci să existe o cooperare între toți operatorii pentru ca produsele, mai ales când este vorba de produse agricole perisabile, să poată ajunge rapid la beneficiari.
- Ce strategie are Comisia pentru a coopera cu statele membre în vederea dezvoltării în continuare de noi servicii multimodale în porturile europenepentru fluidizarea circulației mărfurilor pentru a evita în primul rând alterarea mărfurilor perisabile?