Deși temele europene nu au reușit să acapareze pe deplin agenda zilnică în timpul campaniei electorale recent încheiate prin votul exprimat de europeni duminică, rezultatul scrutinului, în întreaga Europă, va marca o nouă configurație a Parlamentului European. Din păcate, puțini sunt conștienți de acest lucru, atenția fiind deviată în anumite țări, inclusiv România, de la temele europene la temele naționale.
De ce rezultatul acestor alegeri, la nivel european, este extrem de important pentru România și pentru întreaga Uniune Europeană?
Configurația Parlamentului European în mandatul 2014-2019
PPE (Partidul Popularilor Europeni) are în actuala legislatură 219 mandate de europarlamentar, ceea ce îl face să fie cel mai mare grup politic la nivelul Parlamentului European. PPE include toate partidele creștin democrate și conservatoare din Europa, cu excepția conservatorilor britanici, care s-au retras în 2009. PPE este grupul european la care au aderat și eurodeputații Partidului Național Liberal, sub această umbrelă politică liberalii români inițiind și susținând prin vot rezoluția privind situația statului de drept din România în 2018.
Al doilea mare grup politic, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D), cu 189 mandate, a reușit, alături de alte grupuri mici, să facă opoziție celor din PPE și să asigure un echilibru de forțe la nivelul Parlamentului European, astfel încât procesul legislativ să fie unul echidistant, imparțial, care să includă cât mai multe opinii și care să țină cont de cât mai multe dorințe ale cetățenilor europeni. Din S&D face parte și Partidul Social Democrat, însă această apartenență a fost mult discutată în spațiul public în ultima perioadă. PSD a avut parte de criticile neîntemeiate primite din interiorul acestui grup european, atât din partea unor politicieni precum Frans Timmermans, propunerea S&D pentru postul de viitor președinte al Comisiei Europene, cât și din partea altor politicieni social-democrați, mai puțin cunoscuți, așa cum este portugheza Ana Gomez.
La acest moment PSD își consolidează poziția în grupul S&D și rămâne de văzut în viitoarea configurație a Parlamentului European in ce masura negocierile vor da roade. Alte alianțe formate la nivelul Parlamentului European sunt Conservatorii și Reformiștii (ECR), care au atras în grupul lor câteva partide cu viziuni anti-europene, cu 71 de mandate, Liberal-Democrații (ALDE) cu 68 mandate și alte grupuri. Din grupul politic al Liberal-Democraților (ALDE) face parte și ALDE România, partid care, de asemenea, a primit critici dure din partea propriului grup politic european.
Acesta este contextul configurației Parlamentului European existente în momentul în care europenii cu drept de vot au fost chemați recent la urne pentru a-și exprima noile opțiuni.
În condițiile în care mobilizarea la vot, pe tot cuprinsul Uniunii, a fost una exemplară, am înregistrat cea mai mare prezenţă la urne din 1994 până acum. Astfel, prezența la vot a fost de 50,95% din totalul numărului de alegători europeni cu drept de vot, acest procent fiind cel mai ridicat din ultimii 25 de ani.
De ce s-a întâmplat acest lucru?
Pe lângă procentul ridicat al prezenței în state precum Belgia (89%), unde votul este obligatoriu, sau Luxemburg (84,1%), acolo unde numărul de alegători este mai mic, s-au înregistrat procente mari în țările nordice (Danemarca – 66%), dar și în țările în care configurația viitorului Parlament European reprezintă un interes (Germania – 61,5%, cea care are interes în numirea propunerii PPE la șefia Comisiei Europene, germanul Manfred Weber).
Alte țări cu un procent ridicat de prezență la aceste alegeri sunt Spania (64,3%), unde social-democrații s-au impus, sau Austria (59%), dar și România, în care procentul de aproape 50% a fost impulsionat și de referendumul inițiat de președinte.
La polul opus găsim țările cu prezență redusă la vot: Slovacia (22,7%), Slovenia (28,2%), Cehia (28,7%) și Croația (29,6%).
Cum se estimează că va arăta configurația Parlamentului European în sesiunea 2019-2024
Cel mai probabil configurația Parlamentului European se va modifica. Astfel, dacă partidele care fac acum parte din grupurile politice europene și-ar păstra opțiunile actuale și în viitoarea configurație a Parlamentului European, atunci, conform unor surse, PE ar putea arăta astfel:
PPE – 179 mandate (în scădere)
S&D – 150 mandate (în scădere)
ALDE – 107 mandate (creștere)
Verzii – 70 mandate
ECR – 58 mandate
Etc.
A fost cumva surprinzătoare această ascensiune a liberalilor, grupul ALDE al lui Guy Verhofstadt, despre care există voci că se va alia cu La République En Marche al lui Emmanuel Macron. Tot la grupul lui Macron vor adera cel mai probabil și eurodeputații Alianței 2020 USR-PLUS, formațiunea care a constituit surpriza alegerilor din România.
De asemenea, verzii europeni au înregistrat un succes istoric la aceste alegeri. Asta arată că tema mediului, a schimbărilor climatice, se impune pe agenda europeană și că reprezintă un subiect de interes pentru cetățenii europeni. Extrema dreaptă a înregistrat, în schimb, așa cum era de așteptat, succese în Franța și Italia, unde a câștigat votul majorității. În tabăra socialiștilor, cel mai răsunător succes s-a înregistrat în Spania, așa cum menționam anterior.
În ceea ce privește alegerile din Marea Britanie, Partidul Brexit condus de Nigel Farage s-a clasat pe primul loc în alegerile pentru Parlamentul European, cu peste 30% din voturi. Partidul Conservator de guvernământ și Partidul Laburist din opoziție au obținut rezultate foarte slabe, ceea ce înseamnă că britanicii își doresc ieșirea din Uniunea Europeană, lucru care se va întâmpla, cel mai probabil, spre finalul acestui an.
După ieșirea Marii Britanii, pe lângă reducerea dimensiunii Parlamentului European de la 751 la 705 deputați aleși, propunerea de redistribuire a locurilor aprobată de Parlament prevede ca 46 dintre cele 73 de locuri ale Marii Britanii vacantate după Brexit să fie puse într-o rezervă. Prin urmare, o parte sau toate cele 46 de locuri din rezervă ar putea fi realocate noilor state membre care se vor alătura UE în viitor sau vor fi păstrate vacante pentru a micșora dimensiunea instituției. A fost avansată de asemenea ideea conform căreia celelalte 27 de locuri vor urma să fie distribuite între cele 14 state membre care sunt subreprezentate în momentul de față. Astfel, Parlamentul European ar putea deveni o reflecție mai clară a cetățenilor pe care îi reprezintă.
După victoria Adunării Naționale din Franța, conduse de Marine Le Pen, Salvini vine să întărească ideea că mișcarea suveranistă este tot mai puternică în Uniunea Europeană. Matteo Salvini a obținut cea mai mare victorie cu partidul Lega, clasându-se primul în Italia, cu un scor de peste 33 la sută.
Scopul lui Matteo Salvini este de a consolida mișcarea suveranistă la nivelul Uniunii și de a coagula și alte partide de această orientare în acest grup din Parlamentul European pentru a da mai multă forță celor care cred în Europa națiunilor. Matteo Salvini a recunoscut că există diferențe între mișcările suveraniste, dar a argumentat că toate se bazează pe “identitate și tradiții”. Salvini intenționează să pună în centru munca, familia, securitatea, protecția mediului și viitorul tinerilor. Mișcarea suveranistă este deschisă pentru toți cei care consideră că valori precum patriotismul sau conservatorismul sunt prioritare.
Indiferent de modalitatea în care partidele europene se vor reașeza în viitoarea configurație a Parlamentului European, este clar că alegerile europarlamentare 2019, care au început joi în Regatul Unit și Olanda, înseamnă începutul unei reînnoiri a instituțiilor europene, proces ce va avea loc până la sfârșitul acestui an. În toamnă, Parlamentul se va pronunța asupra componenței Comisiei Europene, după ce fiecare stat membru va propune un nume de comisar. Intrarea în atribuții a noii Comisii Europene este prevăzută la 1 noiembrie, iar mandatul noului președinte al Consiliului European începe la 1 decembrie.
Este pregătită România să intre în acest joc la nivel european? Sunt pregătiți cei care vor reprezenta România în Parlamentul European să lase deoparte orgoliile politice și interesele mărunte pentru un țel mai mare, interesul național?
La cum arată acum lucrurile și la ce se întâmplă în acest moment pe scena politică românească, nu cred. Totuși, timpul ne va demonstra dacă am învățat ceva din lecțiile politice pe care ni le-au predate europenii până acum sau nu.