De-a lungul anilor și în urma modificărilor succesive ale tratatelor europene, Parlamentul European a dobândit importante competențe legislative și bugetare care îi permit să stabilească, împreună cu reprezentanții guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, calea pe care proiectul european o urmează. Pentru a face acest lucru, Parlamentul a încercat să promoveze democrația și drepturile omului nu doar în Europa, ci și în întreaga lume.

Prin urmare, peste 50% dintre europenii cu drept de vot au participat la alegerile europene, înregistrandu-se cel mai mare procent din ultimii 20 de ani. Este prima dată când prezența la vot a crescut de la primele alegeri directe, din 1979. Procentul a crescut față de alegerile precedente în 21 de țări. În șapte dintre acesta, creșterea a fost cu peste 10 puncte procentuale. România a cunoscut o creștere de 18,63 de puncte procentuale, obținând un procent de aproape 50%.

Pe lângă procentul ridicat al prezenței la vot în state precum Belgia (89%), unde votul este obligatoriu, sau Luxemburg (84,1%), acolo unde numărul de alegători este mai mic, s-au înregistrat procente mari în țările nordice (Danemarca – 66%), dar și în țările în care configurația viitorului Parlament European reprezintă un interes (Germania – 61,5%, cea care are interes în numirea propunerii PPE la șefia Comisiei Europene, germanul Manfred Weber). Alte țări cu un procent ridicat de prezență la aceste alegeri sunt Spania (64,3%), unde social-democrații s-au impus sau Austria (59%) Tările în care prezența la vot nu a trecut de pragul de 30% sunt: Slovacia (22,7%), Slovenia (28,2%), Cehia (28,7%) si Croatia (29,6%).

Ce este însă cu adevărat interesant este ce s-a petrecut în Marea Britanie, o țară despre ai cărei cetățeni se spunea că și-ar dori un nou referendum pentru a decide, de această dată, revenirea la Uniunea Europeană.

Marea Britanie a votat din nou să părăsească Uniunea Europeană

Partidul pentru Brexit, condus de Nigel Farage, a câştigat alegerile europarlamentare din Regatul Unit, conform rezultatelor oficiale.
După numărarea voturilor în 26 din cele 373 de localităţi din 12 regiuni, formaţiunea lui Farage a obţinut 33% din voturi, urmată de formaţiunea pro-europeană Partidul Liberal-Democrat, cu 20,1%, după care s-a clasat Partidul Laburist, cu 16,1%, urmat de Verzi, cu 10,6%, în timp ce conservatorii premierului demisionar Theresa May cad pe locul cinci, cu 8%.

În ceea ce priveşte partidele tradiţionale, cea mai mare cădere a avut-o Partidul Conservator, condus de prim-ministrul demisionar, Theresa May. Acesta a obținut doar 9,1%, cu 14,9% mai puțin decât la ultimele alegeri europarlamentare, datorită modului în care a fost gestionată problema Brexitului. Nigel Farage, care şi în prezent este europarlamentar, ales în 2014 pe lista partidului eurosceptic UKIP, a condus campania pentru ieşirea Regatului Unit din UE la referendumul din 2016. El s-a retras apoi din UKIP, considerând că şi-a atins obiectivul de a obţine retragerea Regatului Unit din blocul comunitar, însă cum acest lucru nu s-a realizat efectiv, a fondat cu acelaşi scop partidul pentru Brexit.

Cum se vor împărţi locurile în Parlamentul European date fiind rezultatele?

• Partidul Brexit: 28 de locuri

• Liberal Democraţii:15 locuri

• Partidul Laburist: 10 locuri

• Verzii: 7 locuri

• Partidul Conservator: 3 locuri

Urmare a acestui rezultat, Nigel Farage va reveni, până când Marea Britanie va părăsi definitiv blocul comunitar, în Parlamentul European.

Consecințele demisiei Theresei May

Europenii se confruntă cu multe provocări, de la migrație la schimbările climatice, de la șomajul în rândul tinerilor la confidențialitatea datelor. Trăim într-o lume tot mai globalizată, competitivă. În același timp, referendumul Brexit a demonstrat că UE nu este un proiect irevocabil. UE a pus accentul de nenumărate ori pe faptul că susține o retragere regelmentată a Regatului Unit din Uniune. Aceasta a încheiat un acord de retragere a Regatului Unit pentru a se asigura că va exista în continuare o colaborare cu privire la diverse probleme în avantajul ambelor părți. Cu toate acestea, UE a adoptat măsuri de reducere a impactului unui eventual Brexit fără acord. Aceste măsuri nu pot oferi avantajele de a face parte din Uniunea Europeană. Sunt doar măsuri temporare și unilaterale, iar unele dintre ele cer reciprocitatea Regatului Unit pentru a intra în vigoare.

Theresa May a anunțat pe 24 mai că își va da demisia din funcția de președinte al partidului pe care îl conduce din iunie 2016. Această decizie vine după ce a încercat, fără succes, să obțină un acord pentru ieșirea Marii Britanii din UE. Proiectul de acord încheiat cu statele membre ale Uniunii Europene a fost respins în mod repetat de opoziția laburistă, dar și de membrii propriului partid.

Theresa May a deschis drumul unei competiţii haotice pentru postul de lider al Partidului Conservator şi perspectivelor mai mari de ieşire a Marii Britanii din UE fără niciun acord. La doar câteva ore după ce Theresa May şi-a anunţat finalul mandatului de trei ani la conducerea Guvernului, Boris Johnson şi alţi rivali conservatori au semnalat intenţiile de a participa la competiţia care are rolul de a aduce un nou premier Marii Britanii până la sfârşitul lunii iulie. Teoretic, orice membru al partidului Conservator poate candida pentru funcția de premier atât timp cât are sprijinul a doi colegi deputați. Când nominalizările se vor finaliza, toți cei 313 de deputați ai partidului vor vota pentru candidatul lor preferat.

Poziția președintelui Donald Tusk cu privire la Brexit

”Paralizia britanică privind Brexitul a servit drept vaccin împotriva votului eurosceptic în alegerile pentru Parlamentul European”, a declarat marți președintele Consiliului European, Donald Tusk.

“Nu mă îndoiesc că unul dintre motivele pentru care oamenii de pe continent au votat pentru o majoritate pro-europeană este și Brexitul“, a declarat Donald Tusk într-o conferință de presă după ce a prezidat un summit al tuturor celor 28 de lideri UE pentru a alege cinci nume pentru funcțiile de conducere ale blocului care urmează să fie ocupate după alegerile europarlamentare.

Aceasta pare să fie și explicația numărului mare de alegători prezenți duminică la urne – o mobilizare fără precedent de la vârful Comisiei Europene, transmisă către toate statele membre, tocmai pentru a demonstra atașamentul pentru valorile Uniunii al cetățenilor europeni, în contrast cu intenția britanicilor de a părăsi UE.

Cum vor fi afectați românii de ieşirea Marii Britanii din UE

Ministerul Afacerilor Externe consideră că Acordul reprezintă cel mai eficient instrument pentru limitarea consecinţelor negative ale retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană şi pentru asigurarea certitudinii juridice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri.

Acordul de retragere va garanta protejarea drepturilor tuturor cetăţenilor români stabiliţi în Marea Britanie înainte de 31 decembrie 2020. Aceştia vor putea continua să lucreze, să locuiască şi să studieze în Marea Britanie în baza obţinerii unui nou statut special.

În esență, cetățenii UE vor primi drept de ședere în UK după Brexit în funcție de vechimea lor în țară: cei cu cel puțin cinci ani pot solicita statutul stabilit, în timp ce persoanele care se află aici de mai puțin de cinci ani pot solicita statutul pre-stabilit, urmând să ceară statutul stabilit la împlinirea a cinci ani în Marea Britanie.

Statutul stabilit echivalează cu rezidența permanentă, în timp ce statutul pre-stabilit este un drept de ședere de cinci ani, ambele oferind drept de muncă și beneficii sociale. În vederea solicitării sunt necesare trei elemente: 1) dovedirea identității; 2) dovedirea lungimii șederii în Marea Britanie; 3) verificarea infracționalității (pentru adulți).

Concluzii

O mișcare de anvergură ca cea a Brexitului nu putea rămâne fără consecințe la nivel European. Procesul este încă în desfășurare, însă lucrurile s-au pus deja în mișcare, iar incertitudinea a fost în mare măsură risipită.

Prezența lui Nigel Farage în Parlamentul European, prin intermediul eurodeputaților Partidului Brexit, este însă o certitudine care nu poate fi contrazisă – Marea Britanie va continua să aibă eurosceptici în PE până la ieșirea definitivă din Uniune, indiferent că ne place sau nu.

În momentul de față nici cei mai optimiști dintre cei care susțin rămânerea britanicilor în Uniune nu mai cred că Marea Britanie se poate răzgândi și încep să se pregătească de inevitabilele consecințe. Evident, există mai multe întrebări decât răspunsuri, iar pentru cei direct interesați aceste răspunsuri sunt extrem de importante. Concluzia este că lucrurile nu se îndreaptă în direcția dorită de lucrătorii migranți sau de către cei care au susținut importanța Uniunii Europene. Vestea bună este că schimbările sunt mai lente și mai puțin drastice decât se anticipa, iar Brexitul nu trebuie privit cu pesimism și îngrijorare exagerată.