Pe 2 iulie a.c. a fost votat în plenul Parlamentului European un raport elaborat sub coordonarea mea, raport care privește statisticile integrate privind fermele agricole în Uniunea Europeană. De ce este extrem de important acest raport și cum va schimba el modul în care vom putea integra statisticile agricole în viitoarea Politică Agricolă Comună?

Actualul cadru normativ al statisticilor agricole în Uniunea Europeană

Legislația actuală a UE a oferit cadrul pentru Recensământul agricol 2010 și anchetele privind structura exploatațiilor agricole pe parcursul ultimilor zece ani, iar ancheta din 2016 fiind ultima acoperită de către dispozițiile actuale. Totuși, o evaluare a Sistemului European de Statistică Agricolă (EASS) a concluzionat că principalii utilizatori ai agriculturii sunt afectați de lipsa de date specifice (bilanțurile de aprovizionare, prețurile terenurilor și chiriile, fluxurile de nutrienți, datele legate de mediu și altele) și că elementele sistemului sunt prea rigide, ceea ce nu permite introducerea rapidă a noilor colecții de date.

Noi tehnologii, cum ar fi datele prin satelit și sistemele informatice integrate mai moderne pentru a păstra și pentru a favoriza schimbul de date, pot contribui simultan la dezvoltarea în continuare a statisticilor agricole și contribuie semnificativ la reducerea sarcinii administrative și a costurilor de funcționare în serie și în anchete.

Statisticile agricole sunt coloana vertebrală a sistemului agricol european. Pentru a spori viteza de răspuns la noile nevoi de date, Comisia a prezentat o nouă propunere bazată pe un cadru integrat, flexibil și modular iar Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din cadrul Parlamentului European a adoptat raportul referitor la propunerea de regulament al Consiliului, a Parlamentului European și a Comisiei privind statisticile integrate ale agriculturii și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1166/2008 și (UE) nr 1337/2011 în octombrie 2017.

Următorul recensământ agricol – în 2020 – se va baza (din fericire) pe o nouă bază legislativă

În urma celui de al 3 lea trialog din data de 16 mai 2018, Parlamentul, Consiliul și Comisia au ajuns la un acord negociat privind propunerea, care a fost votată de Parlament în primă lectură în cadrul sesiunii plenare din data de 2 iulie a.c.
Scopul acestui raport privind statisticile integrate referitoare la ferme este de a crea un sistem de statistici pe baza căruia putem înțelege mult mai bine starea agriculturii în Uniunea Europeană, a zonelor rurale cât și a politicilor agricole.
Prin acest regulament se urmărește îmbunătățirea sistemul de colectare a datelor, devenind astfel mai coerent, flexibil și mai rapid, cu caracter de reducere a birocrației administrative. Procesul de colectare a datelor statistice, în special cele privind structura exploatațiilor agricole, influențează vizibil deciziile în viitoarele reforme agricole, decizii care în cele din urmă se răsfrâng asupra fermierului.

Astfel, se stabilește un cadru pentru statisticile europene de la nivelul fermelor și integrează informații privind structura fermelor, metodele de producție, măsurile de dezvoltare rurală și aspectele de agro-mediu într-un sistem flexibil de module și de sondaje ad-hoc legate de un set de bază de variabile.

Raportul pe care l-am elaborat împreună cu colegii mei subliniază, de asemenea, importanța:

• asigurării coerenței și compatibilității datelor și uniformitatea formatelor de raportare;
• selectarea conținutul datelor colectate într-o manieră compatibilă cu scopul de a concepe o abordare mai bine orientată și mai eficientă a măsurile agricole care iau în considerare, în mod prioritar, nevoile producătorilor și consumatorilor din UE;
• punerii la dispoziție prin intermediul internetului a unor date comparabile din toate statele membre.

Ce fel de date acoperă noul regulament adoptat în Parlamentul European?

Datele solicitate de regulamentul propus acoperă 98% din suprafața agricolă utilizată (UAA) (cu excepția grădinilor) și 98% din unitățile de animale din statele membre. Atunci când colectează aceste date, statele membre nu vor face uz disproporționat de dispoziții cum ar fi introducerea amenzilor, pentru a atinge gradul de reprezentativitate dorit.
În urma acestui raport se vor putea lua în considerare și datele privind cererile anuale și informațiile oferite de Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS).

Datele privind plățile de ajutor în cadrul PAC: Membrii ComAgri au considerat că datele privind plățile de ajutor în cadrul PAC constituie o sursă validă de statistici. Statele membre, prin intermediul organismelor care administrează plățile din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), compilează din documentele referitoare la acordarea ajutorului direct, informațiile administrative necesare pentru a evalua în mod corespunzător eficacitatea instrumentelor utilizate și a oferi o bază pentru viitoarea politică de decizii.

Transmiterea calității și a datelor: Comisia Europeana asigură respectarea acelorași standarde de calitate și transparență în procesul de colaționare și publicarea acelor date statistice. Datele și statisticile colectate sunt publicate și puse la dispoziție într-o manieră transparentă, atât pentru factorii de decizie politică cât și pentru membrii publicului.
O integrare în două etape a statisticilor agricole ar garanta continuarea și modernizarea statisticilor structurale privind agricultura. Două regulamente-cadru noi vor fi introduse treptat: o statistică agricolă integrată (IFS) și un alt regulament-cadru privind statisticile privind intrările și ieșirile agricole (SAIO).

În urma celui de al 3 lea Trialog să ajuns la un acord privind regulamentul Cadrul Integrat pentru Statistici Agrare, ce garantează flexibilitatea necesara pentru Eurostat dar, în același timp, nu expune Institutele naționale de statistică la costuri administrative și financiare neconsiderate. Consiliul a acceptat să retragă amendamentele privind derogările de la regulamentul privind protecția datelor cu caracter personal, regulamentul GDPR.

Am întâmpinat dificultăți în procesul de adoptare al Regulamentului?

Cu siguranță! Un punct dificil în negocieri a fost să reușim să convingem Consiliul să renunțe la aplicarea clauzei de ne-opinie în comitologia pentru actele de execuție, această cerere fiind disproporționată în opinia Parlamentului.
Privind articolul 8, am reușit să limitam riscul pentru Statele Membre de a avea o inflație în numărul de variabile dar și să asigurăm Comisiei destulă flexibilitate pentru următorii 10 ani.
Prin finalizarea Trilogului, acum țările care doresc să avanseze cu un an recensământul din 2020, ca de exemplu Portugalia, Spania și Grecia, vor putea sa o facă.

Discursul meu din Parlamentul European cu ocazia votării noului Regulament privind statisticile integrate ale fermelor

Doamna Comisar,
Domnule Președinte,
Doresc să mulțumesc tuturor echipelor care au lucrat la acest dosar, începând cu Eurosat, cele două Președinții, cea estoniana și cea bulgară, colegilor raportori care m-au sprijinit pe parcursul construirii dosarului și nu în ultimul rând predecesoarei mele, actualul prim ministru al Romaniei, dna Viorica Dăncilă, cea care a început acest dosar.
Propunerea inițială a Comisiei pentru un nou regulament care are ca obiect statisticile integrate privind fermele europene avea la bază ideea de a simplifica colectarea datelor, reducerea costurilor și a sarcinilor administrative, dar și de a păstra un cadru flexibil ce va putea dura și se va putea adapta în timp.
Aceste obiective le împărtășim total și au format subiectul lucrărilor și negocierilor noastre pentru a găsi echilibrul între costuri și flexibilitate.
Procesul de colectare a datelor statistice, în special cele privind structura exploatațiilor agricole, influențează vizibil deciziile în viitoarele reforme agricole, decizii care în cele din urma se răsfrâng asupra fermierului.
Primul pilon al acestui regulament reprezintă recensământul agricol care va avea loc in 2020, iar eforturile s-au concentrat pe reducerea sarcinilor administrative si a presiunii asupra fermierilor și, unde este posibil, pe completarea datelor din alte baze de date existente. Grija noastră cea mai mare a fost însă de a avea o imagine cât mai corectă de ansamblu asupra spațiului agricol european de la fermele mici până la cele mai mari structuri.
Cel de al doilea pilon este reprezentat de module statistice la intervale regulate privind diferite tematici precum forța de muncă agricolă, echipamentele agricole, irigațiile. Aici am avut grijă sa păstram un cadrul flexibil care să permită statisticilor europene să evolueze în timp, dar și ca un număr rezonabil de variabile să poate fi luate în considerație.
Cel de al treilea pilon reprezintă opțiunea de a efectua o cercetare agricolă ad-hoc. Probabil acesta a fost punctul cel mai dificil în cadrul negocierilor. În primul rând, a fost nevoie de a găsi echilibrul inter-instituțional între actele delegate și actele de execuție, în al doilea rând a fost nevoie de a fixa o limită asupra numărului maxim de variabile.
Știu că o parte dintre dvs. și-ar dori să aibă informații statistice pe diferite subiecte, unele nu s-au putut include tehnic în acest dosar deoarece țineau de statisticile privind producția. Altele reprezentau cazuri aparte, naționale sau locale care sunt deja acoperite de statistici naționale.
Regretăm că în recensământ nu au putut fi incluse unele animale și în special caii. În Parlamentul European a fost depus un amendament pentru a introduce caii în datele de recensamant. Din păcate, acest amendament nu a obținut majoritatea necesara în comisia de specialitate. În plus, unele țări nu mai consideră caii animale agricole și riscam să avem o imagine greșită a numărului de cai în diferite țări.
Pentru alte animale, cum ar fi prepelițele sau bivolii, efectivele sunt prea mici și prea localizate, iar analiza statistică nu ar fi fost concludentă. Amintesc că pentru cai și bivoli, numărul lor poate fi dedus din registrele naționale zootehnice.
Consider în primul rând că am ajuns la un acord bun, care respectă mandatul Parlamentului, garantează flexibilitatea necesară pentru Eurostat dar, în același timp, nu expune Institutele naționale de statistică la costuri administrative și financiare neprevăzute.
Consiliul a acceptat să retragă amendamentele care se referă la derogări de la regulamentul privind protecția datelor cu caracter personal, regulamentul GDPR, ce avea ca obiectiv crearea unei derogări specifice pentru statistici de la acest regulament.
Mulțumesc Consiliului pentru înțelegerea de care am avut parte, ar fi fost probabil imposibil pentru Parlament sa ajungem la un acord dacă aceste amendamente nu ar fi fost retrase.

Vă mulțumesc tuturor!

Ce trebuie să știm în legătură cu viitorul statisticilor agricole integrate la nivelul UE

Pe măsură ce politicile UE evoluează și se adaptează la circumstanțele actuale în continuă schimbare, statisticile europene trebuie la rândul lor să se dezvolte și să întâlnească nevoile de informare ale utilizatorilor în mod eficient.
Politica agricolă comună (PAC) este una dintre cele mai iconice politici care au însoțit procesul de integrare europeană încă de la începutul anilor ’60 și până în prezent, adaptându-se la circumstanțele în schimbare prin reformele sale succesive. În mod similar, începând cu anul 1966, statisticile UE privind structura agricolă s-au dezvoltat pentru a furniza baza de cunoștințe pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză cu privire la evoluția situației.
Datorită lor știm acum că fermele UE scad ca număr dar cresc ca suprafață agricolă utilizată. De asemenea, mai știm cu exactitate ponderea suprafeței agricole din suprafața totală a UE. Totuși, aceste informații de sine stătătoare nu ar putea ajuta la elaborarea si monitorizarea PAC.