În perioada 12-19 iulie 2018, în calitate de membru al Delegației cu Republica Populară Chineză din cadrul Parlamentului European și ca membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională REGI, mă aflu într-o vizită de lucru în China. Împreună cu ceilalți patru colegi ai mei din Parlamentul European care formează delegația – Lambert van Nistelroij (Olanda), Jan Olbrycht (Polonia), Miroslav Mikolasik (Slovacia) și Jordi Sole (Spania), vom avea o serie de vizite și întâlniri cu reprezentanți ai statului chinez în ceea ce privește consolidarea relațiilor de prietenie UE-China și vom vedea exemple de bune practici în ceea ce privește tehnologia de ultimă generație folosită în urbanism și dezvoltare regională, un management eficient al marilor aglomerări urbane, ce presupune transportul inteligent dar prietenos cu mediul, dar si exemple Smart City.
Vizita include, pentru cei 5 membri ai delegației din care fac parte, și un moment extrem de important pentru relațiile UE-China: participarea la Summitul UE-China care va avea loc pe 16 iulie, acolo unde se vor discuta și negocia relațiile economice care vor marca viitorul dintre cele două puteri economice.
Chinezii detin cea mai mare companie chineză producătoare de smartphones și tehnologii inteligente – Huawei, care a depășit anul trecut Apple ca vânzări la nivel internațional și se situează imediat după Samsung. Tendințele pieței din 2018 ne arată însă că producătorul chinez ar putea depăși pe coreeni în acest an și acest lucru spune multe despre modul în care, în doar câteva decade, chinezii au reușit să se impună global.
De aceea, vizita la sediul lor central din Shenzhen a constituit atât pentru mine cât și pentru membrii delegației Parlamentului European, un prilej pentru a vedea nivelul la care chinezii au ajuns și câteva dintre metodelor lor de management organizațional – cum poți, pornind de la zero în 1988, anul fondării companiei, să ajungi la un nivel atât de înalt în doar 30 de ani, depășind producătorii consacrați la nivel mondial, așa cum sunt Apple?
Răspunsul ni l-au dat gazdele noastre în decursul vizitei pe care am făcut-o la sediul lor – inovare, tehnologizare, automatizare. De altfel, așa cum am văzut într-un articol precedent, inovarea reprezintă un reper în cadrul companiilor chineze, indiferent că vorbim de companii de IT sau companii de utilitate publică.
Exportul de inovație și tehnologie reprezintă un alt reper al chinezilor – cu mândrie, gazdele noastre ne-au expus câteva parteneriate pe care le au la nivel internațional cu diferite entități, între care la loc de cinste se află proiectul transformării aeroportului din Dubai într-un smart airport cu ajutorul Centrului Modular de Comandă, proiect care se dorește a fi la capacitate maximă înainte de startul Dubai Expo 2020.
Ceea ce ne-a atras însă atenția, ca membri ai delegației Parlamentului European, în special după momentul impunerii GDPR, Regulamentul European de Protecție a Datelor Personale, este un proiect destul de controversat la nivel internațional – proiectul din Regiunea Autonomă Xinjiang, o regiune în care trăiesc peste 21 milioane de locuitori, majoritatea uyghur, care sunt de religie musulmană. Dorința acestei populații de a-și obține independența și actele de terorism comise în marile orașe chineze au oferit oportunitatea unui parteneriat între Huawei și Agenția Chineză de Securitate pentru a experimenta în această regiune un mod de control tehnologizat al populației.
În Xinjiang, dar nu numai, se utilizează pe scară largă tehnologii precum monitorizarea video cu camere cu recunoaștere facială care compară imaginile obținute în timp real cu baza de date a autorităților, monitorizarea comportamentală a locuitorilor și obținerea unor tipare pentru depistarea unor comportamente care prezintă o amenințare la adresa securității și alte tehnologii de acest gen.
Bineînțeles, în China nu există noțiunea de protecție a datelor personale și din acest punct de vedere regiunea constituie un proiect în care se pot experimenta cele mai avansate tehnologii de intruziune în viața privată a individului însă chinezii nu văd deloc proiectul în acest mod ci îl privesc ca pe o cale prin care pot ține sub control amenințările teroriste.
Pentru chinezi, a depista un infractor este o chestiune de minute
Dacă ești cetățean chinez, ai deja datele biometrice introduse într-o mare bază de date, cu conexiuni către diferite agenții. Aceasta înseamnă că milioanele de camere de luat vederi de rezoluție extrem de mare te recunosc după față oriunde te-ai afla – este suficient un zoom pe chipul celui care a comis o infracțiune și imediat numele său este aflat din baza de date, la fel ca și locația acestuia oriunde s-ar afla. Un fel de Big Brother pe care chinezii îl pun în aplicare fără niciun fel de scrupule.
Dacă ești cetățean străin și intri pe teritoriul chinez, la fel – la aeroport îți este scanată fața prin intermediul tehnologiei instalate și apoi ești monitorizat oriunde te-ai afla pe teritoriul chinez. Aceasta nu înseamnă că stă cineva să te urmărească, ci faptul că oriunde te-ai afla, fața ta este recunoscută de camerele de luat vederi și, în cazul în care ești implicat într-un eveniment, ți se poate imediat reface traseul, vizualiza acțiunile sau inacțiunile și poți fi tras imediat la răspundere pentru ceea ce ai făcut.
Dacă am face o paralelă cu ceea ce s-a întâmplat în SUA după 9/11, probabil am identifica suficiente elemente comune; în plus, am adăuga faptul că experiența americanilor cu modalitatea în care au ales să impună PATRIOT Act și criticile pe care poporul american le-a adus ulterior acestei legi, după scoaterea la iveală a multor abuzuri comise de autorități, probabil constituie un alt element comun iar chinezii se vor lovi la un moment dat de opoziția internă a populației la modalitatea în care le este controlată viața. Până atunci însă singura preocupare a autorităților chineze este să își dezvolte suficient tehnologiile de supraveghere și control, preocupare ce se află în prima linie a acestei metode de luptă împotriva terorismului.
Dincolo de orice discuție sau preocupare privind echilibrul între respectarea vieții private a individului și nivelul de monitorizare a populației și intruziune a autorităților în intimitatea fiecăruia, am rămas cu o admirație pentru nivelul de dezvoltare pe care l-au atins chinezii, o țară pe care mulți o consideră ca fiind axată pe producția industrială, uitând însă producția de software și nivelul înalt al tehnologizării și inovării în orice domeniu. Din acest punct de vedere consider că Uniunea Europeană ar putea face mult mai mult, atât la nivelul fiecăreia dintre țările membre cât și prin dezvoltarea unor hub-uri IT la nivel european; în caz contrar, riscăm ca în câteva decade să importăm tot ce ține de tehnologie din SUA sau Asia.