În perioada 12-19 iulie 2018, în calitate de membru al Delegației cu Republica Populară Chineză din cadrul Parlamentului European și ca membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională REGI, mă aflu într-o vizită de lucru în China. Împreună cu ceilalți patru colegi ai mei din Parlamentul European care formează delegația – Lambert van Nistelroij (Olanda), Jan Olbrycht (Polonia), Miroslav Mikolasik (Slovacia) și Jordi Sole (Spania), vom avea o serie de vizite și întâlniri cu reprezentanți ai statului chinez în ceea ce privește consolidarea relațiilor de prietenie UE-China și vom vedea exemple de bune practici în ceea ce privește tehnologia de ultimă generație folosită în urbanism și dezvoltare regională, un management eficient al marilor aglomerări urbane, ce presupune transportul inteligent dar prietenos cu mediul, dar si exemple Smart City.
Vizita include, pentru cei 5 membri ai delegației din care fac parte, și un moment extrem de important pentru relațiile UE-China: participarea la Summitul UE-China care va avea loc pe 16 iulie, acolo unde se vor discuta și negocia relațiile economice care vor marca viitorul dintre cele două puteri economice.
Shanghai – infrastructură de excepție
După ce am văzut preocupările gazdelor noastre din Shenzhen privind viitorul ecologic, inovarea și tehnologizarea, vizita noastră în China a continuat la Shanghai. Supranumit “Parisul Estului” sau “Regina Orientului”, Shanghai este cel mai mare oraș din China și un centru comercial important in Asia. Orașul are o populație de circa 25 de milioane de locuitori și, alături de Shenzhen și Guangzhou, este motorul economic al Chinei. Poate că acest lucru înseamnă oportunități pentru chinezii care au ales să locuiască și să muncească aici, dar, până nu demult, a însemnat și o luptă fantastică cu un grad imens de poluare a aerului în întreaga regiune.
Shanghai reprezintă un oraș cu un grad de dezvoltare și cu o infrastructură de excepție: 1.000 de linii de autobuz, 16 linii de metrou cu o lungime totală de 644 km (cea mai lungă rețea de metrou din lume), 2 aeroporturi internaționale prin care trec anual peste 200 de milioane de călători, și nu în ultimul rând celebrul tren de tip Maglev care utilizează levitația magnetică. De altfel, acesta a reprezentat primul mijloc de transport pe care l-am folosit după ce am ajuns la Shanghai – acest super-tren de mare viteză care leagă Aeroportul Internațional Pudong de gara Long Yang. Circulând cu o viteză de 430 km la oră, așa cum se poate vedea în fotografia de jos, trenul Maglev parcurge distanța dintre aeroport și oraș în doar 8 minute.
Municipalitatea este resposnabilă și de conexiunile cu portul și cu rețeaua regională. De altfel, și aici existaă o partajare a responsabilității rețelei de transport – națională, regională, locală, și o colaborare între autoritățile de la fiecare nivel pentru o interconectare cât mai bună a transportului public și realizarea unui sistem integrat de transport în metropolă și in jurul ei.
Să nu uităm că la Shanghai se intersectează totodată trei linii mari de cale ferată Beijing-Shanghai, Shanghai-Hangzhou și Xiaoshan- Ningpo.
Compania de transport are în structura sa si un Departament de Cercetare, care caută soluții pentru producerea de baterii de lungă durată pentru ecologizarea transportului public si extinderea utilizării autovehiculelor electrice de orice fel – autobuze, taxi, mașini private.
Vizita la Centrul de Planificare Urbană
Acesta găzduieste cea mai mare machetă a unui oraș din întreaga lume. Modelul construit acoperă peste 100 de metri pătrați (!) și este de fapt o viziune a ceea ce va fi Shanghaiul în anul 2020 – o mulțime de zgârie-nori și o infrastructură de excepție.
De remarcat însă că deja Shanghaiul a început să arate precum macheta pe care ne-au prezentat-o gazdele noastre – foarte multe clădiri înalte, apărute în decurs de doar 20 de ani, între acestea numarându-se și Shanghai Tower, a doua cea mai înaltă clădire din lume – 632 m.
În contrast cu centrul orașului, dezvoltat în stil urban, am putut admira însă și un cartier tradițional unde autoritățile încearcă să păstreze o serie de clădiri vechi, ridicate în stilul tradițional chinezesc. Ele fac parte din patrimoniul și moștenirea culturală a orașului și sunt incluse, de mai mulți ani, într-un vast program de refacere și renovare, pentru ca locuitorii lor să poată avea condiții adecvate de locuit.
Programul de conservare al acestor clădiri a fost lansat in 1992 cu sprijinul autorităților olandeze, fiind apoi continuat de autoritățile chineze cu sprijinul guvernului, după includerea lor în planul urbanistic al orașului.
Pentru locuitorii acestui cartier, edilii au înființat și o serie de cluburi cu activități specifice – box, dans, pictura, desen, etc, pentru a le permite acestora o viață socială normală, dar și pentru a putea înregistra poveștile lor ca parte a patrimoniului cultural al orașului pentru generațiile viitoare. De altfel, în sala în care ne-am întâlnit cu reprezentanții localnicilor și câțiva dintre lucrătorii implicați în acest program de restaurare, erau expuse pe pereți mai multe picturi, gravuri și desene realizate de membrii clubului de pictură și desen.
În prezent sunt înregistrate circa 60.000 de persoane care locuiesc în acest cartier tradițional, care se întinde pe o suprafață de 1 km pătrat.
Shanghai 2040 – ”Better city, better live” – viziunea autorităților pentru dezvoltarea metropolei pe termen lung
Edilii locali se mândresc cu evoluția și dezvoltarea metropolei și susțin că viitorul său va fi modelat prin excelență și inovație. Tehnologia, care este din ce în ce mai avansată, face ca dispozitivele interconectate (IOT – the Internet of Things), să poată să îmbunătățească procesul de luare a deciziilor și eficiență atât în infrastructura fizică, cum ar fi rețeaua de energie, deșeuri și transport, precum și în ceea ce privește serviciile sociale pentru rezidenți.
De altfel, planul de dezvoltare pentru perioada 2017-2040, care a fost elaborat de municipalitate și aprobat de Guvern, are ca obiective principale ca Shanghai să fie un centru mondial în domeniul finanțelor, comerțului și inovării tehnologice.
Acest plan de dezvoltare regională este unul extrem de bine pus la punct și la conceperea lui și-au adus aportul 40 de grupuri de cercetare și 22 de comisii ale municipalității din cele 16 districte ale metropolei.
”Better city, better life” este sloganul acestui plan bazat pe viziunea edililor si doleanțele locuitorilor săi. Shanghai 2040 este un plan care ia în considerare provocările actuale și care vrea să răspundă la aceste provocări prin cooperare și competitivitate, prin sustenabilitate, atractivitate pentru tinerii talentați si pentru antreprenorii care doresc să își stabilească un business aici, dar si realizarea de conexiuni mai bune în regiune, în jurul metropolei. Această dezvoltare regională a infrastructurii de transport pentru conectarea localităților din jurul Shanghaiului se concretizează prin dezvoltarea unei rețele integrate de transport pe o rază de 450 km în jurul metropolei.
Asigurarea de servicii de calitate și dezvoltarea de noi servicii trebuie să răspundă cerințelor locuitorilor săi, dar și noilor provocări, cum ar fi îmbătrânirea populației. Politica ”copilului unic” are un revers – acesta trebuie să se îngrijească nu de unul sau doi părinți, ci de multe ori și de patru bunici, ceea ce face foarte dificilă acestă sarcină. Este nevoie ca atare de dezvoltarea de noi servicii pentru cetățeni, mai ales că în prezent femeile sunt din ce în ce mai prezente pe piața forței de muncă și în poziții de responsabilitate.
Monitorizarea permanentă a poluării
Cât privește combaterea și prevenirea poluării din oraș, autoritățile locale au impus recent anumite restrictii pentru construcțiile noi și pentru întreprinderile care vor să își desfășoare activitatea în zonă, toți cei implicați având obligația să respecte masterplanul orașului pe de o parte, dar și să contribuie la eforturile edililor de reducere a poluării.
Shanghai are un plan special pentru protectia mediului, fiind incluse în acest plan nu mai puțin de 21 de standarde care trebuie să fie respectate pentru a atinge un nivel dorit de protecție a mediului. Pentru acesta, metropola are peste 250 de puncte de monitorizare a valorilor poluării mediului situate în diferite puncte cu trafic important sau cu producție industrială care riscă să afecteze calitatea aerului, solului și a apei și care transmit datele colectate la nivel local, precum și 20 de puncte de monitorizare cu transmiterea de date la nivel național.
În plus, municipalitatea a dezvoltat o aplicație pentru telefoanele mobile destinate cetățenilor orașului și prin intermediul căreia aceștia sunt informați în timp real în legatură cu situația poluării.
Săptămânal, responsabilii Biroului de monitorizare și protecția mediului din Shanghai se reunesc și analizează parametrii monitorizați pentru a putea face estimari pentru perioadele urmatoare și a lua decizia de lansare sau nu a unei anumite alerte de pe o scară cu cinci nivele.
Porturile din Shanghai
Portul clasic al orașului Shanghai este considerat portul de pe ”continent” și procesează o cantitate record de mărfuri. Acest port primește și trimite peste 25 milioane de containere într-un an, respectiv 68.000 de containere pe zi! Această cifră este în continuă creștere întrucât capacitatea de procesare a portului a crescut de la un an la altul. Directorul portului din Shanghai a fost extrem de deschis în a ne prezenta realizările pe care chinezii le au la acest capitol.
Desigur, veniturile sunt consistente – miliarde de dolari pe care le aduce acest port, având în vedere că el asigură 20% din toata marfa trimisă pe mare din China. Dezvoltarea sa se datorează poziției sale geografice și condițiilor meteo favorabile acostării navelor de mare capacitate. Acest port conlucrează cu aproximativ 200 de țări, adică peste 500 de porturi din întreaga lume.
Gazdele ne-au invitat să vizităm și terminalul cel nou de pe insula Yangshan, unde a fost creată o intrare artificială de mare adâncime și un port.
Decizia de a construi acest terminal a fost luată în 2001, după ce conducerea portului Shanghai a constat că vechiul port nu se mai putea extinde. Conexiunea cu metropola se face prin cartierul Guoyuan pe un pod spectaculos, a cărui construcție a costat 15 miliarde de dolari, sprijinit pe nu mai puțin de 470 de picioare, dintre care unele puse la o adâncime de 100 de metri în pământul de sub mare, ceea ce îl face cel mai lung pod din lume pentru transportarea mărfii.
Managementul acestui port este asigurat de două companii, tot procesul de încărcare-descărcare este automatizat și asigură în principal exportul de mărfuri către Europa și America.
Ca o concluzie a vizitei delegației Parlamentului European la Shanghai – această metropolă, în actualul ritm de dezvoltare urbană și regională, va întrece multe dintre metropolele lumii și va constitui un pol de atracție pentru investitori. Reducerea treptată a poluării, una dintre problemele majore cu care se confruntă acum Shanghaiul, și asigurarea unor servicii tot mai bune pentru locuitori prin investiții în invoare și tehnologizare reprezintă ținte pe care metropola le va atinge fără îndoială și aceasta va contribui din plin la creșterea calității vieții în acest frumos oraș al Chinei.