Cauzele creșterii mediei de vârstă a populației la nivelul UE
Creșterea mediei de vârstă a populației sau, cum se spune mai simplu, îmbătrânirea populației la nivelul întregii Europe, nu mai este de mult un secret – evoluția medicinei, calitatea crescută a vieții și alți factori de acest gen au adus, pe lângă consecințele pozitive materializate prin durata mai mare de viață, și un efect negativ: creșterea mediei de vârstă.
Cu toții ne dorim să trăim mai mult și să avem o bătrânețe liniștită, dar pe lângă progresele vizibile care au dus la creșterea duratei vieții ar trebui să progresăm și în rezolvarea problemelor pe care îmbătrânirea populației le aduce cu sine. O parte dintre acestea privesc modalitatea în care este gândit sistemul de contribuții la pensii, vârsta și criteriile de pensionare, dar o altă parte se ramifică în domenii mai puțin cunoscute și mediatizate, așa cum este agricultura.
Agricultura din UE, odată cu creșterea nivelului de trai al populației și a speranței medii de viață, se confruntă la rândul ei cu o problemă: fermierii îmbătrânesc, iar tinerii nu sunt interesați de acest domeniu. Consecințele au început deja să se vadă, iar în agricultură media de vârstă a celor care lucrează efectiv pământul crește de la an la an în anumite țări printre care și România.
Cauzele acestui fenomen sunt diferite: tendința puternică a tinerilor de a migra din rural în urban, acolo unde au mai multe oportunități de dezvoltare, accesul limitat la pământul agricol dar și imaginea negativă pe care mass-media a creat-o agriculturii și celor care lucrează în acest domeniu.
”Reînnoirea generațiilor de agricultori reprezintă un proces dificil, dar foarte important pentru existența acestui sector în Uniunea Europeană” – EurActiv Cehia
Suntem cu toții de acord că sprijinul acordat familiilor de fermieri îi ajută pe tineri să rămână să muncească în fermele familiilor lor – atunci când tinerii au asigurat un venit decent, nu mai au motiv să își caute realizarea în altă parte și să emigreze către mediul urban. În plus, atunci când este făcută ca parte a unui ciclu comercial și nu doar ca subzistență, agricultura se poate dovedi extrem de profitabilă pentru cei care o practică.
Pentru ca agricultura să devină mai atractivă este important să se dezvolte noi tehnologii, să fie sprijinită educația agricolă și să se pună accentul pe prezentarea pozitivă a agriculturii în mass-media.
Mecanizarea, introducerea pe scară largă a utilajelor, ar elimina o mare parte din efortul pe care lucrătorii agricoli îl depun pentru a-și vedea recoltele crescând. Din acest punct de vedere, efortul fizic se va transforma într-unul financiar, iar familiile de agricultori care introduc mecanizarea în agricultură trebuie să gândească totul ca parte a unui ciclu mai lung, care să genereze profitul din care să achite utilajele pe care le achiziționează.
“Societatea ar trebui să fie mândră de fermierii săi, deoarece ei se ocupă de securitatea alimentară, de natură, de apă, de pământ, precum și de aer”, susține Jiri Felcarek, de la Camera Agricolă din Cehia – nu putem decât să fim de acord cu această afirmație.
Vârsta medie a fermierilor în UE și România
La nivelul Uniunii Europene, numărul total al agricultorilor depășește 22,2 milioane de persoane care lucrează în 10,3 milioane de ferme. Așa cum puteți vedea, media de doar 2 lucrători pe fermă este una care demonstrează că fermele mici domină la nivelul UE și că atenția Comisiei Europene pentru sprijinirea acestora nu este una nedocumentată, ci dimpotrivă.
Ca evoluție, media de vârstă a fermierilor era de 49,2 ani în 2004, iar în 2014 a crescut la 51,4 ani. Totuși, comparativ cu SUA, rivalul economic al Uniunii Europene, așa cum se exprimă președintele Trump în discursurile sale, media de vârstă a fermierilor este mult mai mare: 58,3 ani.
Potrivit datelor Comisiei Europene, publicate în 2017, procentul tinerilor fermieri europeni raportat la numărul total al fermierilor este de doar 5,6%.
În România, unde numărul fermelor și al fermierilor este foarte ridicat în comparație cu alte state membre, din cauza fărâmițării proprietății ariilor agricole, fermierii în vârstă de 65 de ani sau mai mult reprezintă jumătate din numărul total. În principal acești fermieri sunt de fapt acele persoane care trăiesc și locuiesc în mediul rural, majoritatea practicând agricultura de subzistență, foarte puține dintre produsele lor luând calea piețelor comerciale.
Ca o comparație, în fermele din Germania, Austria și Polonia, doar 10% dintre fermieri au peste 65 de ani. În Danemarca, tinerii reprezintă aproape jumătate din forța de muncă din agricultură.
România se situează din punct de vedere al structurii de vârstă a fermierilor pe picior de egalitate cu țări precum Portugalia, acolo unde doar 14% dintre fermieri sunt tineri.
Există soluții la tendința de creștere a mediei de vârstă a populației care lucrează în agricultură?
Absența tinerilor fermieri din agricultură poate limita competitivitatea și producția agricolă în viitor, așa cum arată studiile realizate de către Parlamentul European. Un astfel de studiu realizat la nivelul Comisiei pentru Agricultură (AGRI), al cărei vicepreședinte sunt, arată că tinerii nu sunt atrași de sectorul agricol din cauza condițiilor grele de muncă, a veniturilor mici, a programului prelungit de muncă și din cauza accesului restrâns la pământ și investiții.
Aceste probleme vor fi rezolvate de către PAC post-2020, așa cum a dat asigurări comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan. De altfel, așa cum prezentam într-un materiale despre
stadiul negocierilor viitoarei PAC, una dintre prioritățile viitoarei Politici Agricole Comune este
sprijinirea micilor fermieri și a tinerilor fermieri și limitarea plăților directe la 60.000 – 100.000 Euro/beneficiar/an. Aceasta este o inițiativă care ar ajuta mult pe micii fermieri, dar pe de altă parte ar lovi puternic în marii fermieri, cei care nu vor mai încasa plăți directe la același cuantum ca în prezent.
Așa cum spuneam și atunci, în România ponderea o dețin micii fermieri, acesta fiind un motiv pentru care în cazul aplicării acestui scenariu va exista un impact mai redus în țara noastră față de alte țări europene, cu o agricultură mai dezvoltată și mai tehnologizată.
Cu toate acestea, consider că trebuie projejați și cei care dețin mari exploatări agricole, context în care trebuie gândit un mecanism prin care fondurile europene să fie direcționate și către marii fermieri, peste acel plafon propus de Comisia Europeană pentru plățile directe. În acest fel s-ar putea proteja atât producția agricolă, cât și veniturile din exporturile agricole, menținându-se competitivitatea României pe plan extern. În contextul în care majoritatea statelor membre vor vota în favoarea plafonării, am convingerea că ceea ce ar putea să obțină România este o plafonare voluntară, adică lăsarea la latitudinea statelor membre a deciziei asupra plafonării.
O altă țară care se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii forței de muncă în agricultură este Cehia, unde tinerii nu au acces la terenuri. Acolo există deja câteva propuneri interesante, care ar permite accesul mai facil al tinerilor în agricultură: “Guvernul ar trebui să permită tinerilor fermieri să închirieze terenuri. După 10 ani, ar trebui să le poată cumpăra”, este soluția propusă de vicepreședintele Societății tinerilor fermieri din Cehia (YAS ČR), Milan Douša.
O altă soluție pentru contracararea efectelor îmbătrânirii mediei de vârstă a fermierilor europeni este aceea a acordării unui sprijin pentru fermele de familie și încurajarea tranziției între vechea și noua generație de fermieri.
Mai mult, fermierii de până în 40 de ani care doresc să înceapă o afacere pot cere granturi europene. În cadrul PAC sunt două tipuri de granturi disponibile pentru ei, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European de Garantare Agricolă. Finanțări suplimentare pot fi obținute prin alte programe europene.
Mai mult, recenta propunere privind Politica Agricolă Comună post-2020 include un sprijin continuu pentru tinerii fermieri. Potrivit propunerii, statele membre ar trebui să aloce 2% din plățile directe către tinerii fermieri.
În loc de concluzie
De la nivelul Parlamentului European am o altă perspectivă asupra modalității în care îmbătrânirea populației, inclusiv a fermierilor, afectează pe termen lung economia europeană și a țărilor membre. Există state unde tranziția între generații se face lin, acolo unde statul a știut să încurajeze accesul tinerilor în agricultură și unde a fi fermier nu este o rușine, ci dimpotrivă. Există și state unde fărâmițarea ariei cultivate și migrația tinerilor din rural către marile zone urbane au lăsat în urmă un potențial agricol care în curând nu va mai putea fi exploatat așa cum trebuie de către fermierii care îmbătrânesc și a căror putere de muncă scade. Aceste din urmă țări, printre care se numără și România, trebuie să încurajeze practicarea agriculturii de către tineri, să ofere soluții pentru implementarea tehnologiei în agricultură și să continue să sprijine fermele mici.
O parte dintre aceste măsuri se vor face odată cu apariția noii PAC, dar o altă parte va rămâne la latitudinea statelor membre pentru a fi implementate. Am speranța că în România se vor implementa astfel de măsuri și după anul 2020, după apariția noii Politici Agricole Comune la nivelul întregii Europe.
